Ministrul Muncii a anunțat că va face publice modificările după ce instituția pe care conducere va avea o variantă finală. În mod normal, reforma pensiilor ar trebui să fie gata până la 31 martie 2023.

Budăi a susținut, într-o intervenție la DIGI24, că noua formulă de calcul a pensiilor se va face pe baza legii 127.

„Vorbim de pensiile din sistemul public, în momentul în care introducem formula de calcul, pentru că noi am scris foarte clar în programul de guvernare, de când am intrat în noiembrie, că plecăm de la analiza legii 127. Pensiile în România ar fi fost recalculate și deja rezolvate dacă cineva la un moment dat nu punea legea pensiilor în paranteze, așa cum a pus și legea salarizării”, a declarat ministrul.

În luna noiembrie, într-o intervenție la Antena 3 primotea că până la finalul lunii martie va fi gata „corectarea” legii pensiilor. „Nu știu dacă va fi neapărat o nouă formulă (n.r. de recalculare), nu știu dacă va fi neapărat o nouă lege. Noi am zis și în programul de guvernare că vom pleca de la analiza Legii 127. despre care mulți specialiști spun că este o lege bună. Vom corecta ce avem de corectat acolo, așa cum s-a asumat, și cu siguranță până la final de trimestru I va fi gata această lege”, afirma Marius Budăi.

Reforma pensiilor speciale, tergiversată de Budăi

Marius Budăi deja are experiență în evoluția lentă a reformelor. Ministerul condus de el a înaintat proiectul privind reforma pensiilor speciale în ultimele zile din 2022. Prin urmare, Guvernul a adoptat proiectul de lege în ultima ședință de a Executivului din an. Acum Parlamentul trebuie să adopte cât mai repede inițiativa.

Ultima ședință de Birou Permanent de la Senat a stabilit ca proiectul privind reforma pensiilor speciale să fie dezbătut în procedură de urgență, ceea ce scurtează unele termene, cum este cel de sesizare a CCR.

Coaliția a cerut, iar Biroul Permanent al Senatului a fost de acord, procedură de urgență în ceea ce privește inițiativa legislativă. Așadar, unele termene vor fi mult mai scurte față de procedura normală. De exemplu, în cazul sesizării CCR e către cei nemulțumiți de forma în care va arăta legea pensiilor speciale, termenul de atacare este de doar două zile, nu de cinci zile, ca în procedura normală.

De asemenea, a fost stabilit că Senatul e primul for sesizat. Reamintim că în proiectul de lege al Guvernului modifică mai multe acte normative, unele fiind cu for decizional Senatul, altele cu forul decizional Camera Deputaților.

Consiliul Legislativ a dat aviz pozitiv, dar a avut mai multe obiecții. De exemplu, faptul că în expunerea de motive, inițiatorul s-a oprit doar la motivarea pensiilor magistraților, deși proiectul e mult mai complex. Nu e luat în calcul impactul economic al acestui proiect de lege, de asemenea. Cei de la Consiliul Legislativ atrag atenția dintre categoriile de pensii speciale discutate, doar cele ale magistraților vor fi recalculate, ceea ce poate reprezenta o discriminare.

Sursa – ziarulunirea