La început de martie, când se sărbătorește Ziua Internațională a Femeii, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, organizează de ani buni o manifestare specială dedicată unei personalități feminine de anvergură.
Așa s-a întâmplat și anul acesta, iar pentru că în 2023 se împlinesc o sută de ani de la nașterea scriitoarei Monica Lovinescu, Biblioteca județeană ”Ovid Densușianu” a făcut o amplă prezentare a profilului literar, jurnalistic și moral al acestei remarcabile intelectuale care a strălucit în domeniul criticii literare, al memorialisticii, al traducerilor, un nume care a marcat puternic literatura română în a doua jumătate a secolului XX. Evenimentul a avut loc în data de 2 martie 2023, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva.
Reprezentanții Bibliotecii județene au reliefat biografia Monicăi Lovinescu, în fața publicului format, în principal din elevi ai liceelor din Deva. Născută acum un secol, la 19 noiembrie 1923, ca fiică a ilustrului critic literar Eugen Lovinescu și a profesoarei Ecaterina Bălăcioiu, Monica Lovinescu a devenit o intelectuală de mare ținută, cu o cultură vastă, puternic conectată la viața literară din Bucureștiul interbelic, apropiată de scriitorii epocii, de cei care frecventau cenaclul literar Sburătorul al tatălui său. În anii copilăriei și ai adolescenței a avut marele privilegiu de a-i cunoaște pe marii scriitori români care frecventau celebrul cenaclu, astfel că a fost apropiată de lumea literară din care făceau parte Ion Barbu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu și mulți alții. Este firesc că, educată într-un asemenea mediu, în proximitatea elitei literare românești interbelice, Monica Lovinescu și-a format un gust elevat pentru literatura de bună calitate, a devenit și ea scriitoare și, mai ales, a analizat sute de creații literare românești pe care le-a transmis în România pe calea undelor.
Schimbarea de regim de după 1945 a determinat-o să părăsească România, să se stabilească la Paris, dar a rămas puternic conectată la tot ceea ce se petrecea în România comunistă. Nu a cedat presiunilor regimului de la București care încerca să o oblige să revină în țară, nu a cedat nici atunci când mama ei, Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu, a fost arestată, maltratată, lipsită de asistență medicală și lăsată să moară în condiții greu de descris. Această suferință a marcat-o pe Monica Lovinescu pentru toată viața.
După pierderea mamei, începând cu anul 1962, a realizat emisiuni la postul de radio Europa Liberă unde vreme de peste 40 de ani a susținut rubricile literare, dar nu numai, intitulate „Teze și antiteze la Paris” și „Actualitatea culturală românească”. Pe undele scurte ale acestui post de radio, Monica Lovinescu a devenit o emblemă a libertății de gândire, o conștiință care a refuzat orice compromis și a devenit un model pentru scriitorii români, pentru intelectualii obligați să trăiască într-un regim opresiv. Mulți își mai amintesc că înainte de 1990, postul de radio Europa Liberă se asculta pe ascuns, cu frica de a nu avea neplăceri din partea Securității. Pe lângă emisiunile de analiză politică, emisiunile literare ale Monicăi Lovinescu deveniseră un adevărat reper pentru scriitorii din România, datorită competenței și rigurozității cu care erau analizate cărțile acestora. Astfel, Monica Lovinescu devenise VOCEA care în fiecare săptămână ne trimitea la noi lecturi, cu adevărat valoroase, ne ghida cu discreție, imperceptibil, dar definitiv, știam ce trebuie să citim, cum trebuie să citim, să decodăm dacă era cazul, cu ce cheie, în ce grilă.
Nu în ultimul rând, Monica Lovinescu s-a dovedit a fi o excelentă analistă a tabloului politic și cultural din România, din Franța, din întreaga Europă postbelică. Pentru români, pentru lumea literară din România, atitudinea Monică Lovinescu a fost un impecabil model de urmat, astfel că ea devenise o adevărată instituție a literelor românești și, așa cum a observat criticul Alex. Ștefănescu, a fost „un fel de curte supremă de justiție a literaturii române”.
Biografia, activitatea din România înainte de exil, activitatea ei literară la Paris, emisiunile de la Europa Liberă, revenirea în țară după 1990, cărțile pe care le-a scris și multe alte informații legate de Monica Lovinescu au fost pe larg prezentate, astfel încât cei tineri, care poate au auzit acum pentru prima oară numele ei, au avut prilejul să cunoască o personalitate complexă care ocupă un loc special în cultura română.
La finalul manifestării, ce de obicei, publicului i-au fost adresate întrebări legate de tema prezentată, iar cei care au oferit răspunsul corect au fost răsplătiți cu premii constând în cărți și diplome oferite de biblioteca județeană, premiile fiind înmânate de managerul instituției, Ioan Sebastian Bara.
