Situat în extremitatea de Est a Ținutului Momârlanilor, de pe Valea Jiului, satul Răscoala este probabil, așa cum bine remarcă scriitorul dr. Dumitru Gălățan-Jieț, locul cel mai arhaic din rândul satelor tradiționale momârlănești. Cu case de lemn, cu șure și grajuri pentru vite, cu holde, cu grădini străjuite de morminte de piatră, cu livezi, păduri și luminișuri ce par desprinse din poveștile de demult ale momârlanilor, Răscoala este locul de unde au pornit în viață trei oameni destoinici ce poartă cu mândrie, în propriul nume, toponimul satului lor.
Asemenea altor personalități petrilene al căror nume a dat naștere unor așezări rurale din estul Văii Jiului (Moșici, Jieț, Popi ș.a.), Răscolenii provin dintr-o familie de oameni simpli, truditori ai pământului, care au întemeiat satul petrilean Răscoala cu câteva secole în urmă, cel mai probabil undeva în sec. XIV-XV. Astăzi, familia Răscolenilor este una apreciată și respectată. Cel mai mare dintre cei trei frați, Dumitru Răscolean (născut în 1953) fiind doctor inginer, fost viceprimar al orașului Petrila și cunoscut lider politic local, în prezent președinte al CAR Parângul IFN Petroșani. Fratele mijlociu, Ilie Răscolean (născut în 1958) este economist, fost cadru universitar și, pentru o perioadă, prorector al Universității din Petroșani. Mezinul familiei, Radu Răscolean (născut în 1970), inginer, a activat exlusiv în domeniul mineritului, parcurgând etapele carierei de la muncitor necalificat până la inginer șef al Minei Lonea, iar de curând a fost ales în calitate de președinte al celui mai mare composesorat din Valea Jiului, ”Obștea Jiană” din Petrila.
Despre acești oameni de ispravă, născuți și crescuți în Răscoala petrileană și rămași fideli acestor minunate locuri, scrie dr. Dumitru Gălățan Jieț, în cea mai recentă lucrare a sa dedicată momârlanilor: ”Răscolenii și satul lor”, în care aruncă o privire etnografică neconvențională asupra genealogiei acestei familii, completând istoria romanțată a celor trei fii ai Răscoalei cu o serie de povești și legende, de tradiții și obiceiuri străvechi ale locuitorilor acestui emblematic sat momârlănesc.
Demersul publicistic al reputatului scriitor, el însuși un nobil purtător al ecusonului de ”momârlan de onoare”, constituie un necesar tribut adus unei așezări și unor oameni care au reușit să păstreze identitatea rurală a satului Răscoala, ce pare la prima vedere un veritabil, dar plin de viață, muzeu al Satului Românesc. În egală măsură, cartea aduce în atenție personalitatea unor oameni care au reușit, prin propriile puteri, prin muncă și studiu, prin felul lor de a fi, să devină oameni de cinste nu doar ai satului lor, ci și ai orașului Petrila și chiar ai întregii Văi a Jiului.
Nu încape îndoială că mirificul sat al Răscolenilor (satul Răscoala din orașul Petrila), unde dau și eu buzna ori de câte ori simt nevoia întoarcerii în vremuri arhaice, merita o privire literar-etnografică, așa cum cei trei frați care cinstesc aceste locuri, Dumitru, Ilie și Radu Răscolean, meritau cu prisosință un loc în cartea de onoare a momârlanilor de pe meleagurile Văii Jiului. Tot așa, cred că nu putea fi un scriitor mai avizat și îndrituit să consemneze pentru eternitate drumul prin istoria Văii Jiului al Răscolenilor și al satului lor decât dr. Dumitru Gălățan Jieț, scriitorul momârlanilor.
De aceea recomand cu căldură această lectură plăcută care aduce în atenție, într-un fel atât de frumos, Răscolenii și satul lor.
