Gangrena (sau cangrenă) este o afecțiune periculoasă și potențial fatală, care apare atunci când se întrerupe fluxul sanguin către o zonă mai mare de țesut. Acest lucru face ca țesutul să se descompună și să moară. Acesta este motivul pentru care pielea se înnegrește în cazul unei gangrene. În acest articol îți spunem câte tipuri de gangrenă există, care sunt manifestările și opțiunile de tratament.

 Tipurile de gangrenă

Literatura medicală menționează 2 tipuri de gangrenă, uscată și umedă:

• gangrena uscată: apare atunci când alimentarea cu sânge a țesutului este întreruptă. Zona devine uscată și-și schimbă culoarea.
• gangrena umedă: apare dacă bacteriile invadează țesutul. Se ajunge la inflamarea țesutului, la supurație și la miros urât.

Cauzele gangrenei

Gangrena apare atunci când alimentarea cu sânge a anumitor țesuturi este oprită, în urma:

• unei infecții;
• unei răni (arsură);
• unei boli cronice: poate fi vorba despre diabet, boală arterială periferică, boala Raynaud.

Cine este expus riscului de gangrenă?

Persoanele cu diabet, boală arterială periferică și boala Raynaud prezintă un risc mai mare de gangrenă. Infecțiile cutanate, rănile, arsurile, mușcăturile de câine și degerăturile îi expun, de asemenea, pe oameni la riscul de gangrenă.

Simptomele gangrenei

Simptomele gangrenei depind de localizarea și cauza acesteia. Gangrena uscată începe, de obicei, cu o linie roșie în jurul zonei afectate. Această zonă devine apoi uscată și neagră. Alte simptome ale gangrenei sunt:

• răceală și amorțeală în zona afectată;
• durere în zona afectată sau dincolo de aceasta;
• roșeață și umflături în jurul unei răni (în cazul gangrenei umede);
• răni care continuă să apară în același loc;
• febră persistentă, inexplicabilă, cu o temperatură mai mare de 38°C;
• o rană care miroase urât;
• confuzie, durere, febră și tensiune arterială scăzută.

Cu cât gangrena este tratată mai devreme, cu atât mai mult este posibil ca tratamentul să aibă succes.

Diagnosticarea gangrenei

Pentru a pune diagnosticul de gangrenă, medicul trebuie să verifice dacă există semne de moarte a țesuturilor. De asemenea, întreabă pacientul dacă suferă de afecțiuni cronice care ar putea avea legătură cu dezvoltarea gangrenei. Medicul poate solicita și analize de laborator, pentru a vedea dacă există un număr mai mare de globule albe (semn de infecție).

Opțiuni de tratament

În cazul în care diagnosticul este de gangrenă, medicul va stabili cel mai potrivit tratament în funcție de:

• vârstă;
• stare generală de sănătate;
• istoric medical;
• simptome.

Tratamentul gangrenei va consta, de obicei, din:

• antibiotice: pentru a distruge bacteriile din zona afectată (gangrenă umedă).
• intervenție chirurgicală: necesară pentru îndepărtarea țesutului mort (debridare).
• terapia cu oxigen hiperbaric: în timpul acestei proceduri, pacientul este plasat într-o cameră presurizată specială care administrează oxigen la presiuni ridicate, forțând mai mult oxigen în zona afectată. Acest lucru poate promova o vindecare mai rapidă și poate ajuta la eliminarea bacteriilor. Acest tratament este deosebit de eficient în cazul persoanelor care dezvoltă gangrenă din cauza ulcerelor piciorului diabetic.
• chirurgie vasculară: dacă gangrena este cauzată de un flux sanguin deficitar, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală cu scopul îmbunătățirii circulației. Persoanele a căror gangrenă este rezultatul unei artere blocate, de exemplu, pot fi supuse unei operații de bypass sau unei angioplastii pentru a rezolva problema.

Ce trebuie să reții despre gangrenă

• Gangrena este o afecțiune periculoasă și potențial fatală care apare atunci când fluxul sanguin către un grup mare de țesuturi este întrerupt.
• Persoanele cu diabet, boală arterială periferică și boala Raynaud prezintă un risc mai mare de gangrenă.
• Simptomele gangrenei includ răceală, amorțeală, durere, roșeață sau umflături în zona afectată.
• Uneori este necesară amputarea.
• Gangrena reprezintă o urgență medicală.