Comisia Europeană a acceptat eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile prevăzut în PNRR. Astfel România are undă verde pentru majorarea pensiilor.

În noul PNRR, statul îşi va asuma însă că toate cheltuielile pe care le va face cu plata pensiilor vor fi sustenabile. Comisia Europeană a cerut, de asemenea, ca noua lege a pensiilor să fie redactată mai devreme. Termenul agreat este luna noiembrie.

În cazul în care Legea pensiilor va fi gata la timp, Guvernul ar putea recalcula pensiile, iar o creștere ar putea fi resimțită încă de la începutul anului 2024. O primă creștere a pensiilor ar trebui să vină din indexarea cu rata inflației.

La indexarea cu rata inflației, pensiile vor crește cu 150 de lei. De exemplu, dacă avem o pensie de 1.125 lei, care crește cu 14%, se ajunge la un venit de 1.282 lei.

Dacă vorbim despre o pensie mai mare, de exemplu de una de 2.854 de lei, aceasta va ajunge, după majorare, la 3.253 de lei.

De ce a cerut România modificarea procentului din PIB pentru pensii

La finalul lunii aprilie, România a trimis la Comisia Europeană propunerile de modificare pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza căruia țara noastră beneficiază de suma totală inițială de 29,18 miliarde de euro.

Printre propunerile de modificare a PNRR s-a numărat și reforma pensiilor, mai precis eliminarea procentului de 9,4% din PIB şi înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare, „în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile”.

Argumentul României a fost că procentul de 9,4%, prins în forma inițială a PNRR și în care ţara noastră trebuie să se încadreze până în 2070, va duce la sărăcirea populaţiei și că nu vor mai crește pensiile românilor. „Este foarte greu să menţii pe o perioadă de 50 de ani acest plafon, în condiţiile în care numai rata inflaţiei în 2022 a fost de 15%”, a explicat ministrul Marcel Boloș, pe atunci ministrul Fondurilor Europene.

Sursa: stiripesurse.ro, libertatea.ro stirileprotv.ro