Bucurându-se la sprijinul Comisiei Europene, dar și al Guvernului României, Valea Jiului are o șansă uriașă, în anii care vor urma, de a reconfigura statutul economic și social al regiunii, iar pentru asta sunt puși la bătaie sute de milioane de euro. Bani pe care finanțatorii își doresc să-i pună, în primul rând, la dispoziția mediului de afaceri.
Până acum însă, așa cum a constatat Alexandru Kelemen, directorul executiv al ADTI Valea Jiului și președintele Asociației Kandila, nu banii sunt o problemă, ci mai ales felul în care reușim să-i aducem în Valea Jiului pentru dezvoltarea unor afaceri, mai mari sau mai mici, care să genereze prosperitate locuitorilor și să ofere tinerilor șansa unei perspective de dezvoltare personală, aici, acasă. ”Din discuțiile pe care le-am avut până acum în comunitate am constatat că există un interes deosebit pentru accesarea fondurilor disponibile regiunii, că există și o serie de idei de afaceri inedite, însă ceea ce lipsește este o cultură antreprenorială solidă, fapt care ne-a determinat să luăm în calcul dezvoltarea unor proiecte-suport în această direcție, un fel de incubatoare de afaceri în care cei cu idei, cu dorința și curajul de a dezvolta o afacere să găsească răspunsuri la întrebări legate de ce și cum trebuie să facă pentru a accesa banii alocați Văii Jiului, în Programul pentru Traziție Justă dar și în celelalte programe de finanțare”, spune Alexandru Kelemen
Acesta a fost, de altfel, obiectivul principal al proiectului intitulat ”Valea Jiului se dezvoltă prin Europa”, derulat de Asociația Kandila, cu sprijinul echipei de mentori în business de la Rubik Hub Piatra Neamț, un proiect al cărui punct final l-a constituit conferința ”Diversitate economică în contextul tranziției juste” care a avut loc luni, 12 februarie 2024, la Palatul Cultural ”Minerul” din Lupeni. Aici au fost prezentate 10 dintre ideile de afaceri selectate din cele peste 60 expuse la incubatorul de afaceri organizat în zilele precedente la Vulcan. Acestea aparțin unor tineri care, după câțiva ani de experiență acumulată la studii sau în câmpul muncii, în străinătate, au decis să revină acasă și să valorifice această experiență, cu ajutorul finanțărilor disponibile, pentru a ajuta comunitățile din locul de obârșie dar și unor antreprenori care deja și-au probat succesul în afaceri, dar care doresc să treacă acum la un nivel superior al acestora.
Un juriu format din secretarul de stat din Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Lucian Rus, subsecretarul de stat de la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, Răzvan Popescu și omul de afaceri Ștefan Militaru (administratorul companiei Jiul Construct din Lupeni) au analizat prezentărilor proiectelor de afaceri prezentate de Loriana Farcaș, Elena Cazimir, Marius Ibincean, Irina Ciubotaru, Ecaterina Stroe, Ioan Floacă, Daria Nica, Viorel Stroe, Robert Paskuj și Adrian Vrăbiescu și au apreciat că fiecare în parte este viabil și merită să fie finanțat. Un plus de atenție a captat proiectul Irinei Ciubotaru care și-a propus să realizeze un ”Event Hub” care să pună laolaltă, pe o platformă web și o într-o aplicație mobilă, toate serviciile necesare pentru organizarea unui eveniment. ”M-am gândit la această idee de proiect de afaceri după ce i-am înțeles utilitatea atunci când a trebuit să organizez propriul meu eveniment prilejuit de căsătorie”, spune Irina Ciubotaru.
Acest proiect a primit, de altfel, o mini-finanțare de 1000 de euro din partea Asociației Kandila.
Prezența reprezentanților Guvernului la conferința de la Lupeni a prilejuit participanților oportunitatea de a afla, direct de la cea mai autorizată sursă, care sunt oportunitățile de finanțare pentru ideile lor de afaceri, iar intervenția on-line a reprezentantului Comisiei Europene pentru dezvoltarea Programului pentru Tranziție Justă în România, Marco Migliara a completat seria acestor informații.
În altă ordine de idei, evenimentul a prilejuit întâlnirea cu Mark Swindon, fondator și CEO al Green Gravity, o companie australiană care a pornit ca un start-up într-o fostă regiune minieră din Australia și care dezvoltă acum, în plan global, soluții de ultimă generație pentru utilizarea puțurilor de mină închise în stocarea de energie gravitațională. În această perspectivă, Mark Swindon este de părere că fostele mine din Valea Jiului pot deveni un punct de interes al companiei sale în Europa, prezența sa în regiune fiind tocmai una de prospectare și analiză a oportunității de a dezvolta aici astfel de investiții.
În concluzie, Alexandru Kelemen consideră că, deși proiectul ”Valea Jiului se dezvoltă prin Europa” a ajuns la final, este un important punct de plecare către alte proiecte similare prin care oamenii care au idei de afaceri, care-și propune să dezvolte aceste idei în Valea Jiului, să beneficieze de sprijin, în construirea și consolidarea uneri culturi antreprenoriale care să-i ajute să aibă acces la finanțările de pe piață și la know-how-ul oferit de companii și oameni de afaceri care deja au succes.
