Tradiție seculară a ciobanilor din Ținutul Momârlanilor, ce își întinde rădăcinile la confluența județelor Alba, Sibiu, Gorj, Vâlcea și Hunedoara, Nedeia din Poiana Muierii,a fost dublată de sfințirea locului pe care va fi zidit aici, la marginea pădurii, chiar pe vechiul hotar ce separa cândva, nedrept, românii de români, Schitul ortodox cu hramul ”Sfântului Prooroc Ilie”.

Atestată documentar încă din anul 1484, la Nedeia din Poiana Muierii reprezintă de fapt sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie, fiind marcată de unul dintre cele mai frumoase obiceiuri ale păstorilor de pe aceste meleaguri: nedeia populară.

De la remarcabilul scriitor și etnolog dr. Dumitru Gălățan Jieț, cel care a așezat întreaga istorie a acestui eveniment cu tradiții multiseculare între coperțile unei valoroase lucrări editoriale, am aflat că tradiția acestei nedei se duce până în negura vremurilor medievale, existând indicii că aceasta ar fi început la 1484, la mai puțin de o viață de om distanță de la prima atestare documentară a acestui obicei (care consemnează, la 1373, organizarea unei nedei pe muntele Cornul Nedeii din Transilvania). Vreme de secole, aici, sus în munte, la Poiana Muierii, unde-și pășteau turmele oierii din Petrila, Șugag, Poiana Sibiului, Novaci și Voineasa, sătenii veneau an de an pentru a face negoț fără taxe vamale, dar și pentru a se bucura împreună ca frații și pentru a-i aduce rugăciuni bunului Dumnezeu, la ceas de sărbătoare.

După ce, în perioada comunistă, vreme de mai bine de șase decenii, tradiția acestei nedei a fost întreruptă, în anul 2012 aceasta a fost reluată grație comunității petrilene care a reînodat tradiția și care, an de an, face posibil ca acest eveniment să crească în valoare și interes din partea localnicilor, dar și a turiștilor care traversează aceste locuri pe „drumul regelui”, cunoscut astăzi drept șoseaua Transalpina. Și în acest an, Nedeia din Poiana Muierii a fost organizată de Consiliul Local și Primăria orașului Petrila, împreună cu Asociația crescătorilor de animale din Muntele Sterminosu – Poiana Muierii, în colaborare cu Parohia Ortodoxă Petrila-Cimpa și Schitul Ortodox Român Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul și Duminica Mironosițelor, cărora li s-au alăturat ca de fiecare dată familia fraților Dumitru, Ilie și Radu Răscolean, dar și alte familii de gospodari petrileni.

Vremea bună și excelenta organizare au făcut ca ediția din acest an a nedeii din Poiana Muierii să fie una memorabilă, spre mulțumirea primarului orașului Petrila, Vasile Jurca, prezent la rîndul său la acest eveniment, în calitate de gazdă. ”Anul acesta, la 540 de ani de atestare documentară, Nedeia din Poiana Muierii a avut o semnificație specială, pentru că a marcat și primul hram al noului Schit „Sf. Prooroc Ilie” din Poiana Muierii și trebuie să mulțumim bunului Dumnezeu pentru că ne-a binecuvântat cu vreme bună. Mulțumim tuturor celor care și-au adus aportul la reușita acestui eveniment deosebit din viața comunității momârlanilor: Asociația crescătorilor de animale din Muntele Sterminosu – Poiana Muierii, Parohia Ortodoxă Petrila-Cimpa, Schitul Ortodox Român Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul și Duminica Mironosițelor. Nu în ultimul rând, mulțumim bucătarilor iscusiți, tuturor ansamblurilor folclorice și dumneavoastră, celor care ați fost prezenți astăzi alături de noi la una dintre cele mai frumoase sărbători tradiționale ale zonei”, a declarat primarul Vasile Jurca.

Sigur că momentul cel mai valoros al întâlnirii a fost slujba religioasă, săvârșită de un sobor de preoți invitați de părintele Florin Vîlcea de la Parohia din Cimpa (Petrila), ale căror rugăciuni și predici pline de har i-au bucurat pe toți cei prezenți și au mângâiat, suntem convinși, sufletele celor trecuți, de-a lungul veacurilor, în lumea drepților și îngropați la marginea poienii, între brazi. Asta cu atât mai mult cu cât, în premieră, predicile preoților au fost însoțite de glasuri de îngeri ale măicuțelor de la Mănăstirea Oașa. Se vede treaba că bunul Dumnezeu a ascultat și El rugăciunile celor prezenți la ”Nedeia din Poiana Muierii”, dăruindu-le o vreme frumoasă, pe măsura sufletului lor, într-o zi în care se spune că Sfântul Ilie sloboade ploi cu fulgere și tunete din cer.

Bucatele pregătite la fața locului și împărțite tuturor participanților cu dărnicie au fost veritabile delicatese, pe care nu poți să le găsești nici în cel mai sofisticat restaurant, iar spectacolul artistic oferit de Ansamblurile ”Junii Petrileni” (coordonator Constantin Cigmăian), ”Bujorii Muntelui” (coordonatori Ana și Iulian Doda), ”Lirica” din Petroșani (coordonatori Tiberiu și Jana Coconeț), ”Fluierașii de la Șugag” (coordonați de Vasile Dulea, directorul Căminului Cultural de la Șugag), Ansamblul Folcloric ”Nedeia” al Casei de Cultură Novaci (condus de Elena Basarabă, coordonatoare a ansamblului, director al Casei de Cultură Novaci și de maestrul coregraf-instructor Petre Popescu), dar și Ansamblul Folcloric „Miorița” din Vaideeni au cules aplauze la scenă deschisă din partea tuturor celor prezenți.

Aplaudat a fost și în acest an, pe bună dreptate, scriitorul și etnologul dr. Dumitru Gălățan-Jieț, căruia organizatorii i-au conferit o diplomă de excelență pentru remarcabila sa contribuție la păstrarea memoriei și tradițiilor comunității momârlanilor din Valea Jiului. ”La vârsta la care unii confrați își mai și lasă tocul să se odihnească sprijinit de marginea călimării, doctorul GĂLĂȚAN-JIEȚ, cu perseverență, a reușit să așeze, temeinic, pe harta etnologiei românești o întregă „țară”, a Jiurilor, de-acum mai cunoscută ca ținutul momârlanilor. În fapt, etnolog autodidact, mai mereu s-a bucurat de încurajările celor mai mari experți ai domeniului”, a spus în Laudatio prezentatorul spectacolului nedeii, Daniel Bolog.

Aplaudați au fost, desigur, și Daniel Bolog (regizor de scenă și prezentator), Cristian Drăghici (sonorizare) dar și Sergiu Vințan și Ionel Anastasescu (valoroși fotografi promotori ai tradițiilor și frumuseților Văii Jiului, de la care am împrumutat și noi unele imagini de la acest eveniment) și toți ceilalți care au făcut posibilă perpetuarea acestei frumoase și necesare tradiții, în acest minunat colț de Rai al Carpaților românești.

Tot așa cum binemeritate aprecieri i se cuvin și șefului de munte Petru Tiric, omul care din 2012 conduce toate activitățile pastorale ce se desfășoară la strunga petrilenilor din Poiana Muierii. Acesta ne-a dezvășuit că, odinioară,pe aceste meleaguri pășteau mii și mii de oi, iar la strungă se muncea zi de vară până-n seară, la mulsul oilor și făcutul cașului. „Astăzi în strunga petrilenilor de la Poiana Muierii nu mai sunt decât puțin peste 200 de oi, dar puterea tradiției păstoritului și, mai ales, bucuria întâlnirii oamenilor la nedeia din munte, este la fel de mare ca întotdeauna”, îmi spune Petru Tiric, șeful de munte și omul care organizează și coordonează, până în cel mai mic detaliu, ”Nedeia din Poiana Muierii” de aproape un deceniu.

Și în acest an, Petru Tiric a avut această misiune, întrecându-se pe sine pentru a fi gazdă bună celor câteva sute de oameni care au venit, din cele patru zări, la acest eveniment.

Cu mulțumirea faptului că bunul Dumnezeu ne-a îngăduit să ne bucurăm și în acest an de întâlnirea cu momârlanii și oamenii care-i respectă și care le prețuiesc tradițiile și cultura, vă îndemn, dragi cititori, ca atunci când traversați Carpații, pe șoseaua Transalpina, să vă oferiți plăcerea opririi în Poiana Muierii. Pentru că aici, așa cum vă asigură și dr. Dumitru Gălățan-Jieț, ”de veți pune urechea pe glia străbună, veți auzi tălăngile mioarelor, tropotul cailor, chiuitul ciobanilor și al băcițelor, dar și cântecul de fluieră ce se scoboară din vremuri îndepărtate aici, încă de pe timpurile străbunilor daci.”