Președintele Sindicatului Muntele din cadrul Complexului Energetric Valea Jiului, Darius Cîmpean informează că, zilele acestea, a ajuns în Valea Jiului o adresă din partea Ministerului Energiei în care sunt solicitate o serie de simulări privind perspectiva continuării activității de extracție a cărbunelui până în 2048.
„Toată lumea știe că, în acest moment, Complexul Energetic Valea Jiului are un drum prestabilit de acordul dintre statul român și Comisia Europeană, în care este stipulat termenul anului 2032 în care întreaga activitate pe cărbune trebuie să fie oprită. În mod paradoxal, în aceste zile, am primit o adresă de la Ministerul Energiei, în care ni se solicită elaborarea unor simulări de variante pentru prelungirea activității miniere până în 2048. Nu știu să vă spun care este substratul acestei cereri, probabil sunt legate de faptul că așa cum s-a văzut și în această iarnă, cărbunele este încă important în asigurarea securității sistemului energetic național”, a declarat Darius Cîmpean, președintele Sindicatului Muntele.
Cel mai probabil, cerința simulării unor variante de continuiare a activităților miniere în Valea Jiului de către Ministerul Energiei, are legătură cu declarațiile din aceste zile făcute de ministrul Sebastian Burduja, care apreciază că politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost politici publice bine gândite, ci au constituit mai degrabă o ideologie urmată orbește, pe modelul unei terapii șoc care s-a transformat într-o utopie care ne costă scump, atât din punct de vedere economic, cât și social și strategic.
„Este scandalos să aflăm că banii europenilor — ai noștri, ai tuturor — au fost folosiți inclusiv pentru a finanța ONG-uri și campanii de lobby pentru înverzirea UE. Un paradox absurd: cu banii noștri, am distrus industriile noastre și am mai și promovat cât de mult “bine” facem. În timp ce industria grea, industria extractivă și alte sectoare vitale ale economiei europene se prăbușeau, iar nenumărați români, francezi, germani, polonezi și maghiari își pierdeau locurile de muncă, UE finanța indirect state ostile și piețe îndepărtate, adâncind deficitul comercial și susținând economii terțe. Da, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Uniunea Europeană, care s-a născut ca o comunitate a cărbunelui și oțelului – simboluri ale puterii și competitivității economice – a ajuns să promoveze și să finanțeze importuri de panouri fotovoltaice, invertoare, baterii și turbine eoliene produse la mii de kilometri distanță. În același timp, propriul nostru gaz, propria noastră industrie, propriile noastre resurse erau declarate „poluante”. Gazul rusesc era în schimb folosit, de pildă, pentru a produce îngrășăminte chimice în alte state, îngrășăminte care erau apoi importate în UE” a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Acesta argumentează declarațiile prin faptul că:
– Industria europeană, necompetitivă sau pusă pe butuci. Produsele noastre nu mai pot concura cu cele venite de pe piețe unde energia costă și de trei ori mai puțin, unde nu există costuri legate de certificate de CO2. Repornirea acestei industrii costa miliarde de euro în sine.
– Avem costuri sociale dureroase. Nenumărați cetățeni europeni și-au pierdut locurile de muncă și stabilitatea.
– Am devenit dependenți de gazul rusesc și de tehnologia altor state, în timp ce promovăm politici care ne-au dezavantajat propriii antreprenori.
Ministrul Energiei este de părere că această terapie șoc verde trebuie să înceteze. „Cei care au folosit banii contribuabililor pentru a face lobby pentru ea, distrugând industria Europei, trebuie să dea explicații. În schimb, trebuie urgent să reconstruim economia Europei pe baze solide, competitive și inovatoare. Proiectul european trebuie să redevină o forță globală – așa cum au visat părinții fondatori acum 74 de ani. Ei au clădit o comunitate a cărbunelui și oțelului, nu un experiment ideologic care ne îngenunchează în competiția cu unele state autoritare. Europa are resursele, tehnologia și oamenii necesari pentru a reveni în marea ligă a lumii. Este timpul să renunțăm la utopii și să ne concentrăm pe realitate. Să reconstruim industria, să investim în energie curată, dar fără să compromitem energia sigură și accesibilă/competitivă. România își asumă tranziția energetică – de la cărbune la gaz, de la gaz la energie nucleară. Este un plan concret și pragmatic, iar după 17 ani am reușit anul trecut să adoptăm o nouă strategie energetică națională, bazată pe această abordare. Să redevenim puternici, uniți și independenți. Europa a trecut prin perioade mai grele. Împreună, putem transforma această criză într-un nou început. Fun fact: UE poluează cu nici 5% din totalul emisiilor de CO2 de pe glob (situația anului 2023). Uniunea Europeană are nevoie de o resetare și tot mai mulți decidenți europeni susțin acest lucru. Suntem pregătiți să susținem această schimbare de paradigmă”, a mai spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Aceste declarații, dar și acțiunile care le urmează, dau noi speranțe celor care cred în perspectivele unei regândiri a activităților de extracție a cărbunelui în Valea Jiului, în ceea ce privește posibilitatea ca orizontul anului 2032 pentru renunțarea la aceste activități să fie extins la niveklul anului 2048.
