În viața publică a Văii Jiului, anul 2024 a fost unul în care „cap de afiș” al evenimentelor care au suscitat în mod intens interesul publicului nostru cititor, au fost cele care au urmărit (de)zbaterile politice și electorale ale multiplelor alegeri care au avut loc în România și, implicit, în Valea Jiului, precum și cele care au (re)adus în atenție identitatea comunităților de momârlani din regiune, conturând ceea ce tinde să devină tot mai mult noul brand sau mai bine spus noua carte de vizită a acestei regiuni.
Evident că, în atare condiții, o analiză statistică profundă asupra articolelor publicate de grupul nostru editorial în anul precedent comparativ cu interesul publicului pentru acestea, confirmă cât se poate de clar faptul că nu aveam de ales pentru desemnarea tradiționalului nostru titlu de „Omul Anului”, cel mai important din galeria laureaților „Premiilor Exclusiv” decât din rândul celor care au generat acest interes pentru viața politică a Văii Jiului sau pentru promovarea „Ținutului Momârlanilor” ca nouă identitate a acestei regiuni. Din motive care nu mai necesită, credem, nici un fel de explicație, am decis să alegem din rândul celor mai activi și vizibili oameni ai Văii Jiului în anul 2024, nu o personalitate din lumea politică (deși anul 2024 a fost eminamente un an intens și pe eșichierul politic locale, cu multe rezultate notabile) ci o personalitate din zona celor care au contribuit la schimbarea imaginii Văii Jiului, dintr-o zonă cunoscută până de curând drept „Jalea Viului” într-un ținut etno-folcloric cu tradiții, obiceiuri și oameni demni de admirația unei țări și unei lumi întregi, cunoscut și recunoscut acum drept ”Ținutul Momârlanilor”.
Sigur că, din această perspectivă, am fi putut acorda Premiul Exclusiv „Omul Anului” multor oameni absolut remarcabili, care au pus umărul la construirea acestui nou brand al Văii Jiului, de la ambițiosul promotor al tradițiilor locale Emil Părău și până la primarii Vasile Jurca (de la Petrila) sau Dănuț Buhăescu (de la Uricani), de la inimoasa și deosebit de implicata lideră a Asociației Ținutul Momârlanilor, Claudia Șandru și până la Dumitru Răscolean, Duțu Manulesc sau Daniel Roșca, de la Andrei Calotă, Simona Ionașc, Tiberiu și Jana Coconeț ori Constantin Cigmăian, până la Lucreția Mălinesc, Petru Tiric sau întreaga familie Maxer de la Uricani ori Mirela Cocheci, Sergiu Vințan, Vasile Laurențiu Sorin, Dan Gavrilă, Francisc Nemeth și, neîndoielnic, încă multor altora.
Am căzut însă de acord că întreaga muncă și strădanie a acestor oameni deosebiți și altora asemenea lor nu ar fi fost una cu sorți de izbândă, dacă între timp, nu doar în anul 2024, ci în ultimii 20 de ani, reputatul etnolog și scriitor dr. Dumitru Gălățan Jieț nu ar fi documentat, ca nimeni altul în era contemporană, în nu mai puțin de 40 de cărți de autor, (aproape) întreaga istorie a comunităților de momârlani de pe Valea Jiului, de la est (mai ales!) la vest, de la începuturi și până în prezent. Acesta a consemnat, spre exemplu, în cartea sa „Cine sunt momârlanii?” (Ed. Măiastra, 2019) că ”momârlanii sunt o comunitate reprezentativă a băștinașilor Văii Jiului cărora le place să se autodefinească drept urmași ai dacilor liberi”. Și î acest volum, ca și în multe dintre cele care i-au urmat, autorul a reluat, cu argumente incontestabile, demersurile pe care le-a făcut pentru reabilitarea lingvistică a termenului de ”momârlan”, abordat într-un mod total incorect, nedrept și fals în dicționarele de specialitate, în perioada comunistă. De altfel, în 2015, demersurile făcute de dr. Dumitru Gălățan Jieț pe lângă Institutul de Lingvistică al Academiei Române, în urma unor minuțioase cercetări semantice, au fost oficial acceptate, instituția care editează Dicționarul Limbii Române (DEX) recunoscând eroarea definiției termenului de momârlan din DEX și asumând corectarea acesteia în edițiile viitoare ale acestuia, conform recomandărilor distinsului scriitor din Valea Jiului.
Toate aceste lucrări literare, cu valoare culturală, istorică, etnografică, biografică și reportericească l-au plasat, în ultimii ani, pe dr. Dumitru Gălățan-Jieț la baza tuturor demersurilor care au avut ca scop și rezultat redescoperirea și promovarea Ținutului Momârlanilor la statutul de nouă definiție a arealului Văii Jiului. Poate tocmai de aceea, aproape că nu a existat nici un fel de acțiune publică în care să fi fost vorba despre momârlani, la care „scriitorul momârlanilor” – dr. Dumitru Gălățan-Jieț să nu fi fost parte activă între organizatori sau invitați de onoare, în semn de recunoaștere a meritelor sale, de altfel incontestabile, în tot ceea ce ține de redescoperirea și punerea în valoare a acestei comori de suflet pe care o reprezintă momârlanii și Ținutul Momârlanilor.
Chiar și în aceste condiții, distinsul dr. Dumitru Gălățan Jieț nu s-a lăsat cuprins de trufie, ci cu modestia-i proverbială, caracteristică de altfel oamenilor de mare valoare, a continuat să lucreze, descoperind și dăruind opiniei publice noi și noi repere ale istoriei, tradiției și vieții comunităților de momârlani, dăruindu-ne doar în anul precedent, două excepționale cărți: „Băcița Mărioara de la Stâna Ștefanu” și „Cheile Jiețului și împrejurimile – ieri și azi”, pentru ambele autorul alegând Casa de editură Exclusiv drept colaborator pentru editarea și tipărirea acestora.
Cu 40 de volume de carte în portofoliul creațiilor sale publicistice, dr. Dumitru Gălățan-Jieț a reușit, în 2024, dar mai cu seamă de-a lungul întregii sale cariere, că prin devotament, dedicație, pasiune, talent și perseverență, pasionanta istorie a momârlanilor și minunatele lor tradiții și obiceiuri, este cea mai bună carte de vizită a întregii noastre comunități pentru a ne defini istoria și, în egală măsură, viitorul.
Pentru toate aceste considerente, dar și pentru încă multe alte calități pe cale le-am putea așeza în dreptul remarcabilului scriitor, etnolog și om de cultură, deja incontestabilul „cetățean de onoare al momârlanilor din Ținutul Momârlanilor”, dr. Dumitru Gălățan-Jieț este „Omul Anului 2024” în Valea Jiului!
În zilele următoare veți afla și numele celorlalți laureați ai ediției a XXV-a a Premiilor Exclusiv.
Fotografii: Vasile Laurențiu Sorin
