„Aportul cărbunelui la menținerea securității și stabilității sistemului energetic este semnificativ, mai ales în contextul în care România a închis în trecut capacități de producție în bandă fără a pune nimic în loc.” Afirmația aparține chiar ministrului Energiei, Sebastian Burduja, care consideră că, în îndeplinirea obiectivelor noastre în domeniul energetic – energie sigură, energie accesibilă și energie curată – cărbunele trebuie să rămână, pentru o perioadă de timp, parte din ceea ce el denumește a fi „măsura energiei românești”.
„De la prima mea audiere pentru funcția de ministru al Energiei, în iunie 2023, am spus-o clar: obiectivele noastre în domeniul energetic sunt: energie sigură, energie accesibilă și energie curată. În această ordine de priorități! Spun consecvent același lucru de peste un an și jumătate, dar pare că abia acum sunt auzit. Această ordine nu este întâmplătoare, ci reflectă realitatea în care ne aflăm: o realitate în care românii și europenii rămân vulnerabili în fața șantajului rusesc cu resurse energetice și totodată plătesc, în mod nedrept, prețuri mai mari la energie decât în alte zone ale lumii. Iar asta generează probleme sociale și mari dificultăți economice – firmele europene nu pot concura de la egal la egal cu cele din SUA sau China, unde prețurile la energie sunt mult mai mici. O spune Mario Draghi clar și răspicat. Fără energie multă, sigură și ieftină, nu există economie, locuri de muncă, un trai decent. Aceasta a fost una dintre motivațiile care m-au determinat să susțin menținerea capacităților pe cărbune în funcțiune. Aportul cărbunelui la menținerea securității și stabilității sistemului energetic este semnificativ, mai ales în contextul în care România a închis în trecut capacități de producție în bandă fără a pune nimic în loc. Au fost luate măsuri pe un teren nepregătit – fără proiecte serioase sau investiții realizate la timp, în loc să suplinim ce a fost închis. Zeci de ani de lipsă a investițiilor ne-au adus aici. Chiar dacă centralele pe cărbune sunt cele mai poluante, o abordare pragmatică este absolut necesară. Trecerea la o energie curată și ieftină trebuie să fie treptată, chibzuită, nu pe tiparul orb al terapiei șoc impuse de Green Deal, care poate sună bine, dar nu este bine. Vom trece cu atenție de la cărbune la gaz și de la gaz la energie nucleară. Plus hidro, solar, eolian, stocare. Geotermal, biomasă, hidrogen”, explică ministrul Sebastian Burduja.
Ca urmare a acestei noi poziții adoptate de România față de sectorul termoenergetic, ministrul Energiei a solicitat Comisiei Europene continuarea exploatării de huilă și producerea energiei în bandă, solicitând în același timp o evaluare a zăcămintelor și a ceea ce înseamnă din punct de vedere economic continuarea activităților dij minerit în Valea Jiului.
În acest context, Universitatea din Petroșani, în parteneriat cu Complexul Energetic Valea Jiului au elaborat un studiu care relevă faptul că în subteranul Văii Jiului există rezerve semnificative de cărbune, însă pentru a putea fi exploatate corespunzător, actuala infrastructură din minerit necesită investiții semnificative mai ales în tehnologie modernă de exploatare.
Rectorul Universității din Petroșani, prof.univ.dr.ing. Sorin Mihai Radu arată că, potrivit datelor dintr-un studiu realizat încă de acum 20 de ani, la vremea respectivă rezervele de cărbune indentificate în Valea Jiului erau la un nivel care permite exploatarea lor pentru circa opt decenii.În schimb, rectorul Universității din Petroșani precizează că datele din studiul elaborat acum, la solicitarea Ministerului Energiei, arată că exploatarea din subteran nu este foarte facilă, în prezent. „Avem în continuare rezerve de huilă semnificative în subteranul Văii Jiului. Însă nu stoate stratele de cărbune sunt foarte bune de exploatat. Acestea sunt faliate, se rup, sunt exploatabile în condiții mai puțin prielnice, asta dacă ne raportăm, sspre exemplul, la exploatările actuale din Polonia sau Germania. Din fericire, există în prezent tehnologii care pot asigura exploatarea huilei însă aplicarea acestora necesită investiții în utilaje, echipamente și mijloace moderne de exploatare”, spune rectorul Sorin Mihai Radu.
În aceste condiții, rămâne de văzut ce poziție va adopta statul român față de perspectivele continuității activității miniere din Valea Jiului, după anul 2032, în care este prevăzută deocamdată, potrivit angajamentelor asumate de statul român cu Comisia Europeană, închiderea definitivă a celor 4 exploatări miniere din Valea Jiului. „Văzând discursul public și reacțiile din ultimele zile, este șocant și trist să vezi numai două extreme: ori ești fan cărbune, ori ești fan regenerabile. Eu sunt fan România independentă energetic și pentru asta avem nevoie de toate tehnologiile, într-un mix energetic sigur, divers și competitiv, bazat pe o producție locală, ca să nu mai subvenționăm și să depindem de importuri de pe alte piețe, din state ostile și/sau autoritare. Să depindă alții de noi, nu noi de ei. Asta e tot și e foarte simplu de înțeles. Cu o condiție: să renunțăm la polemica partizană, excesele extremelor (ambele sunt la fel de toxice) și ura sădită între români de cei care pretind că ne vor binele. Ei sunt și vor rămâne la categoria “călărețul fără cap” — încă aștept să îl întrebe cineva care este diferența dintre watt și volt”, mai spune Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
