Dor și vers
Totusi iubirea peste blestem
Obsesia mea despre tine Renaste, in mine, acum Si iarasi e rau si e bine Si toate se afla pe drum. O clasica dragoste veche, Transcrisa in versuri, candva, Acum isi gaseste pereche Si replica este a ta. Poemele mele supreme, Traite-ntre bine si rau, Acum, s-au intors ca probleme, Le-as trece pe numele tau. Mereu, intre viata si moarte, Mi-a fost si mi-e dat sa ma zbat, Iar astazi, cand esti prea departe, Abia te mai strig sugrumat. Si nu mai dau lumii de stire Ideea de care maCItește mai departe
Dă-mi chipul tău
Da-mi chipul tau, granit senin, da-mi duhul tau, senina iarba, în ne’mpacatul meu destin nici un tumult să nu mai fiarba! Să nu mai spumege în piept, sub indoieli ori sub blesteme, nici cate-n pofta mea le-astept, nici cate spaima mea le teme. Vreau taina nestiintei reci si-a nepasarii voastre, unde, cu negrul zbor de lilieci, nici o-ndoiala nu patrunde. Granit, da-mi neclintirea din dumnezeiasca-ti impietrire, pentru-o lumina fără chin si-o moarte fără rastignire! Vreau, iarba,-nteleptiunea ta de-a nu-ti aduce-n veci aminte, vreau harul tau de-a infrunta far-a privi nimicCItește mai departe
Femeia – muza tuturor timpurilor…
Când Dumnezeu a creat femeia, I-a dat tot ce se putea da…. Armonia trupului, asemenea unei zeite si frumusetea din suflet. I-a mai dat Dumnezeu o inima mare, Sa cuprinda toate iubirile lumii: Iubire de sot, de frate, de parinti, Dar mai ales, iubirea de mama pentru copilul ei. I-a dat gingasia unei flori Si taria unei stânci care nu se lasa doborâta usor La greu. I- a mai daruit feminitate, Sa fie artistilor muza. Pictorilor, sa-i poata picta în culori Obrajii imbujorati când isi zareste iubitul; Fericirea sau tristeteaCItește mai departe
Cuza Vodă
Văzutu-te-am în pace suind scara mărirei Şi-n pace luănd calea augusta-a nemurirei, O! scump amic, domn mare, o! nume cu splendoare Sadit pe miriade de libere ogoare! O clipă apărut-ai în planul veciniciei Şi vecinice mari fapte lăsat-ai României, Nălţând din părăsire antica-i demnitate Prin magica Unire şi sacra Libertate. Ca norul plin de mană ce trece şi revarsă O ploaie roditoare pe brazda care-i arsă, Şi, stând apoi deoparte, în urma lui priveşte Cum brazda se deschide şi câmpul înfloreşte, Aşa şi tu din ceruri ai dulcea mângâiere ŞiCItește mai departe
Hora unirii
Hai sa dam mâna cu mâna Cei cu inima româna, Sa-nvârtim hora fratiei Pe pamântul României! Iarba rea din holde piara! Piara dusmania-n tara! Între noi sa nu mai fie Decât flori si omenie! Mai muntene, mai vecine, Vina sa te prinzi cu mine Si la viata cu unire, Si la moarte cu-nfratire! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi si la durere. Unde-s doi, puterea creste Si dusmanul nu sporeste! Amândoi suntem de-o mama, De-o faptura si de-o seama, Ca doi brazi într-o tulpina, Ca doi ochi într-o lumina. AmândoiCItește mai departe
„E scris pe tricolor unire”
„E scris pe tricolor unire ” La cea mai mare înălţime. O fată curajoasă l-a purtat, Un român, patriot adevărat. Din nou, tricolorul românesc E ridicat la înălţime, Iar patriotismul strămoşesc, În sufletul nostru revine. „Pe tricolor e scris unire” Când toţi românii îl purtăm, În lunga noastră devenire Şi-n faţa lui ne înclinăm. În lupta noastră cu duşmanul A fluturat pe front, în luptă. Cu el am învins iataganul Şi ţara nu ne-a fost răpită. Drapel încărcat de glorie Ca şi ostaşii ce-au căzut. Împreună-au scris istorie Şi vremuriCItește mai departe
Sfîrsitul lumii
Striga Lumea: – E sfirsitul! Raspunde Pamintul: – Va aste-e-e-e-pt…. Si glasul macabru ride de larma. Ingroziti, oamenii se calca in picioare. Din Cer pica pedeapsa cu tunet ce sfarma. Nici unul nu-i rau. Smerenia implora. In cor de cainta, cersesc tremurind Cu ochii in sus…o singura ora! Se amesteca tari, desfacindu-se hotare. Nu mai exista nimic sa desparta Nici moartea ce vine, nici viata ce moare. In fata Lui, nici unul nu-i tare. O mina-ncarcata de aur se-agita Si-o burta flaminda isi cere iertare. E haos deplin. Apa eCItește mai departe
Sunt tânăr, Doamnă
Sunt tânăr, Doamnă, vinul mă ştie pe de rost şi ochiul sclav îmi cară fecioarele prin sânge, cum aş putea întoarce copilul care-am fost când carne-mi înfloreşte şi doar uitarea plânge. Sunt tânăr, Doamnă, lucruri am aşezat destul ca să pricep căderea din somn spre echilibru, dar bulgări de lumină dac-aş mânca, sătul nu m-aş încape în pielea mea de tigru. Sunt tânăr, Doamnă, tânăr cu spatele frumos şi vreau drept hrană lapte din sfârcuri de cometă, să-mi crească ceru-n suflet şi stelele în os şi să dezmint zăpada pierdutCItește mai departe
Nu-l dau pe azi pentru mâine
În fereastră-i cerul înrămat, În odaie am scaun şi pat Şi pe masa albă, nişte pâine… Lucrurile-mi sunt în geamantan, Praful nu l-am şters de-acum un an, Dar nu-l dau pe azi pentru mâine! Calendarul din perete-i vechi Şi pe covorul veşted, cu ciucuri neperechi, Sunt firimituri uscate de pâine… Am şi două crăpături în geam Şi m-a părăsit fata ce-o iubeam, Dar nu-l dau pe azi pentru mâine! Ieri m-am întâlnit pe scări cu un om ciudat, M-a-ntrebat: „De ce te zvârcoleşti noaptea în pat? Ştii, parchetul e şubred,CItește mai departe
Copil frumos!
Copil frumos, te-as tine-ascuns In locul unde n-au patruns Nici rautatea, nici mania, In locul unde e stapana bucuria. Si ti-as pastra destelenita Gradina vietii, si-nflorita, Ca un suras sa fie fiecare floare, Pe chipul tau sa rada lumina de la soare. Si ti-as asterne dragoste in cale, Din suflet as lasa sa scuture petale, Ca sa nu simti nici pietre ascutite si nici spini, Sa nu te ratacesti prin maracini. Vise inalte ti-as pazi in palma, Iar zborurilor tale le-as tine vremea calma, Si timpul l-as supune si l-asCItește mai departe
Orologiul de gheaţă
La cumpana nopţii, eu sui într-un turn. Paingi, cucuvai înţelepte se-ntrec să-mi oprească urcuşul nocturn de stajă pe strâmtele trepte. Dar nu e nici buhă cu strigatul ei, nici iască cu ochiul sinistru, nici aprige pliscuri ce scuipă ulei, nici aripi suflând ca un sistru, nici spadă jucându-mi pe crestet pieziş, nici limba-ntre graniţe oarbe să stea împotriva acestui suiş ce-ntr-una, hipnotic, mă soarbe. Treptat izbăvit de pământul greoi, desprins de lumeşti simulacre, mă-atrage un cer limpezit ca un sloi cântând din vapaile sacre. Cu ce fel de grai săCItește mai departe
Balada calatorului
O, e-atat de bine cand pe drumuri ninse Intalnesti o casa cu lumini aprinse, Un ogeac din care se ridica fum, Cand te prinde noaptea calator la drum! Sania coboara clinul de padure. Fug in urma noastra luminisuri sure Si-n singuratatea care ne petrece, Peste varf de arbori, asfintitul rece Strabatand podoaba crengilor subtiri Lumineaza-n aer bolti de trandafiri. Dar amurgul palid a-nceput sa scada. Noaptea, ca un abur, creste din zapada. Se ivesc departe maguri de hotar, Intr-un loc se face drum pustiu de car, Si-o fantana stramba peCItește mai departe
Când…
Când tuna prin nouri pe lume veghează, Când fiece undă se-mbracă c-o rază, Când cântă ai somnului ginii nătângi, Tu tremuri şi plângi. Când tuna aruncă o pală lumină Prin merii în floare-nşiraţi în grădină, La trunchiul unuia pe tine te-aştept, Visând de deştept. Când soarele arde şi ceru-i văpaie, Pe-a lacului valuri profunde bălaie, Pe-o barcă împinsă de valuri ce merg, La tine alerg. Când vântul e-o taină, când frunza e mută, Misterul surâde prin lumea tăcută, Culeg pe-a ta frunte sublime visări, Pe ochi sărutări. Amorul îşi moaieCItește mai departe
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; Căci rămâne stânca, deşi moare valul, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Vis de răzbunare negru ca mormântul Spada ta de sânge duşman fumegând, Şi deasupra idrei fluture cu vântul Visul tău de glorii falnic triumfând, Spună lumii large steaguri tricoloare, Spună ce-i poporul mare, românesc, Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc.CItește mai departe
Bună seara, iubito
Bună seara, iubito, te aştept ca din cer Să-mi aduci continente de palid mister Cu acest tren personal şi stingher Bună seara, iubito, te aştept ca din cer. Bună seara, iubito, pot să-ţi spun prin cuvinte Că puţine mai sunt pe pamânt lucruri sfinte Că intră iubiri prematur în morminte Bună seara, iubito, pot să-ţi spun prin cuvinte. Bună seara, iubito, sunt destui care vor Să pună la uşa iubirii noastre zăvor, Să pună lacăt cuvântului dor, Bună seara iubito, sunt destui care vor. Bună seara, iubito, te aştept caCItește mai departe
Palinur
„O, Palinur, fii cu luare-aminte, Caci stelele înseala, marea minte!” Si ei plecat-au; iar spre largul marii Albastra noapte prinse sa coboare, Sirenele chemau din tarmul zarii Spre-a fundurilor magica splendoare. Iar luna aparu: o luna plina, Ce poleia a undei nesfârsire Cu revarsari de-argint si de lumina, Dar glasul îi striga ca prevestire: „O, Palinur, fii cu luare-aminte, Caci stelele înseala, marea minte!” Si din a undelor prelunga îngânare Se ridica o blânda melopee, Pierdutul cântec ratacit pe mare Parelnic precum este o idee. Iar nava picurând încet vâslirea,CItește mai departe
In fiecare zi
În fiecare zi, ne batem joc De pasari, de iubire si de mare, Si nu bagam de seama ca, în loc, Ramîne un desert de disperare. Ne amageste lenea unui vis Pe care-l anulam cu-o sovaire; Ne reculegem într-un cerc închis Ce nu permite ochilor s-admire; Ne rasucim pe-un asternut posac, Însingurati în doi, din lasitate, Mintindu-ne cu guri care prefac În zgura sarutarile uzate; Ne pomenim prea goi într-un tîrziu, Pe-o nepermis de joasa treapta trista: Prea sceptici si prea singuri, prea-n pustiu, Ca sa mai stim ca dragosteaCItește mai departe
Cu Tine-n gand
Cu Tine-n gand, Te chem sa vii sa-mi aperi viata de-orice cuget rau. Te chem din zori de flori si simfonii, cu ingeri albi plutind in jurul Tau. Cu Tine-n gand, Te chem sfios, privind sub pleoape cerul instelat. Cu Tine orice gand e-un vis frumos si orice vis frumos e-adevarat. Cu Tine-n gand, doar eu si Tu, un psalm de Har sa fie viata mea. Doar „nu” sa spun atunci cand Tu spui „nu”, si „da” sa spun la orice spui Tu „da”. Cu Tine-n gand, c-an Paradis, de-acumCItește mai departe
Glasul durerei
Auzit-ai tu vreodată frunzele de vânt mişcate Susurând încet şi tainic pe-a lor ramuri clătinate? Ele cântă-atunci de jale cu un glas suspinător; Cine ştie-a lor durere, cine ştie dorul lor. Şi ascunsă prin frunzişuri, tăinuind a ei fiinţă, cântă dulcea Filomela, şi`n cântare-i o dorinţă Pare că îndreaptă vecinic către cerul cel senin, Şi divina-i melodie se sfârşeşte c-un suspin. Iar poetul ce-o aude îşi ia lira şi se duce Pribegind cu-a sale doruri, şi ca dânsa el atunce Cu un vers duios şi jalnic spune lumii chinul săuCItește mai departe
Colindul Bobotezei
La marginea râului La apa Iordanului Vedem lucruri minunate De toţi sfinţii lăudate, o minune! La Iordan, râul frumos Acolo vine Hristos Apele să le sfinţească Pe noi să ne mântuiască, o minune! Iată şi Sfântul Ioan Vine către Iordan. Vino, Ioane, de cutează Pe Mine de mă botează, o minune! Proorocul, el cuteză Mâna lui şi-o ridică În Iordan şi-o cufunda Şi pe Hristos boteza, o minune! Atunci cerul s-a deschis Şi glas din ceruri a zis: Tu eşti Fiul Meu iubit În care-am binevoit,CItește mai departe
Totusi, iubirea
Si totusi există iubire Si totusi există blestem Dau lumii, dau lumii de stire Iubesc, am curaj si mă tem. Si totusi e stare de veghe Si totusi murim repetat Si totusi mai cred în pereche Si totusi ceva sa-ntâmplat. Pretentii nici n-am de la lume Un pat, întuneric si tu Intrăm în amor fără nume Fiorul ca fulger căzu. Motoarele lumii sunt stinse Retele pe căi au căzut Un mare pustiu pe cuprins e Trezeste-le tu c-un sărut. Acum te declar Dumnezee Eu însumi mă simt Dumnezeu Continuă lumeaCItește mai departe
Plugușorul
Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu manati, Langa boi v-alaturati Si cuvantul mi-ascultati. Maine anul se inoieste Plugusorul se porneste Si incepe a ura Pe la case a colinda Iarna-i grea omatu-i mare Semne bune anul are Semne bune de belsug Pentru brazda de sub plug Plugusor cu patru boi Ia mai manati, mai flacai! Hai, hai… S-a sculat mai an Badica Traian Si-a-ncalecat Pe-un cal invatat Cu saua de aur, Cu nume de Graur, Cu frau de matasa, Impletit in sasa, Cat vita de groasa. ElCItește mai departe
Colindul Cerul si pamantul
Cerul si pamantul Cerul si pamantul In cantec rasuna Ingeri si oameni Ingeri si oameni Canta impreuna Hristos se naste, Domnul coboara Ingerii-i canta, Magii-l adoara Pastori alearga, Ieslea-nconjoara, mari minuni se intamplara In Viflaim azi In Viflaim azi E mare minune vergura curata vergura curata Fiu nascut in lume Din cer cuvantul Din cer cuvantul In trup se arata Noaptea din lume Zi se face indata Din rasarit vin Din rasarit vin Magi cu bucurie Cu dar de smirna Cu dar de smirna Aur si tamaie Hristos se nasteCItește mai departe
Visul unei nopti de iarna
Aparea in stele dintate chipul tau de atunci, numai contur. Noptile mele, in noptile mele. Stam lungit pe zapada, privirea imi hoinarea printre cetini, in jur, Si nu mi-era frig. Dimpotriva, abuream tot ca o paine alba. Stelele ma priveau curioase. O, tu, carne a mea, visatoare, o, voi, fosforescentelor oase! Tot viitorul calatorea, calatorea, de sus, de sub norii cei nevazuti, pe fulgii cei albi, caci ningea, dragostea mea i-apasa, apasa, si ei mi se topeau in rasuflare. Pan’ la genunchi mi s-ar fi scufundat piciorul, daca-as fi vrutCItește mai departe
Romanta fără muzică
In tine-mi pun toata speranta Si-ti zic: – De-acum pentru mine fii totul Iar eu Voi fi pentru tine acelasi ateu, Ce-afara de tine nu crede-n nimic. Fii totul – Trecutul, cu mortii de ieri Ce dorm la raspintii, de salcii umbriti, Si ziua de miine, cu noii veniti Ce rid pe mormintul defunctei Dureri… Spre norii de-arama, pe-naltele scari Urca-vom – Din goluri în goluri pribegi, S-ajungem în tara în care sunt regi: Nimicul, Eternul, Si-Albatrosul din zari… Si-acolo-n gradina în care nu cresc Decât matragune, Cucute Si laur,CItește mai departe
Mi-e dor de tine, mama
Sub stele trece apa Cu lacrima de-o sama, Mi-e dor de-a ta privire, Mi-e dor de tine, mama. Maicuta mea: gradina Cu flori, cu nuci si mere, A ochilor lumina, Vazduhul gurii mele! Maicuto, tu: vecie, Nemuritoare carte De dor si omenie Si cîntec fara moarte! Vînt hulpav pom cuprinde Si frunza o destrama. Mi-e dor de-a tale brate, Mi-e dor de tine, mama. Tot casca leul iernii Cu vifore în coama. Mi-e dor de vorba-ti calda, Mi-e dor de tine, mama. O stea mi-atinge fata Ori poate-a ta naframa.CItește mai departe
Iarna
Totu-i alb în jur cât vezi Noi podoabe pomii-ncarcă Şi vibrează sub zăpezi Satele-adormite parcă. Doamna Iarna-n goană trece În caleşti de vijelii Se turtesc de gemul rece Nasuri cârne şi hazlii. Prin odăi miroase-a pâine, A fum cald şi amărui Zgreapţănă la uşă-un câine Să-şi primească partea lui Tata iese să mai pună Apă şi nutreţ la vacă; Vine nins c-un fel de brumă Şi-n mustăţi cu promoroacă. Iar bunicul desfăşoară Basme pline de urgie, Basme care te-nfioară Despre vremuri de-odinioară, Vremi ce-n veci n-au să mai fie.CItește mai departe
Testament
Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,Decât un nume adunat pe o carte,În seara răzvrătită care vineDe la străbunii mei până la tine,Prin râpi şi gropi adânciSuite de bătrânii mei pe brânciŞi care, tânăr, să le urci te-aşteaptăCartea mea-i, fiule, o treaptă.Aşeaz-o cu credinţă căpătâi.Ea e hrisovul vostru cel dintâi,Al robilor cu săricile plineDe osemintele vărsate-n mine.Ca să schimbăm, acum, intâia oarăSapă-n condei şi brazda-n calimarăBătrânii au adunat, printre plăvani,Sudoarea muncii sutelor de ani.Din graiul lor cu-ndemnuri pentru viteEu am ivit cuvinte potriviteŞi leagane urmaşilor stăpâni.Şi, frământate mii de săptămâni,Le-amCItește mai departe
Glossă
Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi şi nouă toate; Ce e rău şi ce e bine Tu te-ntreabă şi socoate; Nu spera şi nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamnă, de te cheamă, Tu rămâi la toate rece. Multe trec pe dinainte, În auz ne sună multe, Cine ţine toate minte Şi ar sta să le asculte?… Tu aşează-te deoparte, Regăsindu-te pe tine, Când cu zgomote deşarte Vreme trece, vreme vine. Nici încline a ei limbă Recea cumpăn-a gândirii Înspre clipa ce se schimbă Pentru mascaCItește mai departe
Alerg pe cioburi
Alerg pe cioburi de sticla pisată Și simt cum îmi intră în piele Potrivnica soartă ce mi-a fost lăsată Doar sufletul simte durere. Mă mistuie focul, mă arde cumplit Și-n urmă rămâne doar scrumul Un înger pe lume de ce n-a venit Să-mi strângă-n sticluțe veninul. Mă gâtuie gândul în nopți nedormite Clișee de vise deșarte Trec clipe morbide fantasme în noapte Și nimeni nu-mi gustă pelinul. Cotrobăi golită de lacrimi amare Și-mi scapă prin palmă cenușa M-ascund de lumină dorind nepăsare Dar inima-i strânsă cu ușa. de AnaCItește mai departe
Baba iarna intră-n sat…
Alergând, ca de năpastă, Au venit buluc pe coastă Doi băieţi Mai isteţi, Să dea veste La neveste C-au văzut în deal la stână, Coborând din vârf de munte, Peste ape fără punte, Iarna sură şi bătrână… Mai târziu, mai pe-nserat, A intrat şi baba-n sat: Uite-o-n capul podului, În văzul norodului, Pe-un butuc de lemn uscat, Cu cojoc de căpătat, Cu năframa de furat, Cu catrinţa de aba Vântul să-l strecori prin ea! Şi cum suflă-n pumnii reci, Scoate pâcla pe poteci, Iar pe fund de văi destramă NeguriCItește mai departe
Cu mâine zilele-ţi adaogi…
Cu mâine zilele-ţi adaogi, Cu ieri viaţa ta o scazi Şi ai cu toate astea-n faţă De-a pururi ziua cea de azi. Când unul trece, altul vine În astă lume a-l urma, Precum când soarele apune El şi răsare undeva. Se pare cum că alte valuri Cobor mereu pe-acelaşi vad, Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleaşi frunze cad. Naintea nopţii noastre umblă Crăiasa dulcii dimineţi; Chiar moartea însăşi e-o părere Şi un vistiernic de vieţi. Din orice clipă trecătoare Ăst adevăr îl înţeleg, Că sprijină vecia-ntreagă Şi-nvârteCItește mai departe
DECEMBRE
Te uită cum ninge decembre, Spre geamuri, iubito, priveşte – Mai spune s-aducă jăratec Şi focul s-aud cum trosneşte. Şi mână fotoliul spre sobă, La horn să ascult vijelia, Sau zilele mele – totuna – Aş vrea să le-nvaţ simfonia. Mai spune s-aducă şi ceaiul, Şi vino şi tu mai aproape – Citeşte-mi ceva de la poluri, Şi ningă… zăpada ne-ngroape. Ce cald e aicea la tine. Şi toate din casă mi-s sfinte, – Te uită cum ninge decembre… Nu râde… citeşte-nainte. E ziuă şi ce întuneric… Mai spune s-aducăCItește mai departe
NOAPTE DE IARNĂ
N-am văzut de nicăieri o lună mai mare Ca din vârful muntelui înzăpezit. Parcă i-a împrumutat limpezimea Sufletul meu nesfârşit. Vântul poartă-n văile-albastre Râuri de scântei ca-n vrăji străvechi. Florile iernii suflate pe cetini Îmi alunecă melodii de cleştar în urechi. Aici totul, pădurile doinare, Cerul bun, colibile goale de stână, Ramurile nopţii, adunate în inimă, Se prefac în sânge sănătos, tânăr. Codrii din vale sună din corn, Curg jderii şi umbrele nopţii grăbite. Aici închipuirea e tare ca ozonul Şi visele scapără-n muchi împetrite. Încât aş privi pe un lucruCItește mai departe
COLINDĂTORII
Cad fulgii mari încet zburând, Şi-n casă arde focul, Iar noi pe lângă mama stând De mult uitarăm jocul. De mult şi patul ne-aştepta, Dar cine să se culce? Rugată, mama repeta Cu glasul rar şi dulce Cum sta pe paie-n frig Hristos În ieslea cea săracă, Şi boul cum sufla milos Căldură ca să-i facă, Drăguţ un miel cum i-au adus Păstorii de la stână Şi îngeri albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Şi-auzi! Răsar cântări acum, Frânturi dintr-o colindă, Şi vin mereu, s-opresc înCItește mai departe
PROIECT DE ÎNTELEPCIUNE
Stiu de pe-acum ceasul acela in care voi scotoci dupa tine, prin zece sertare, ca sa-i pot spune cuiva cat de mult am iubit in tineretile mele. Multe scrisori voi avea, si fotografii, teancuri de mimici, gesturi strivite de vii, si, printre ele, mainile mele fosni-vor searbad ca frunzele vechi. Dar am sa spun, am sa spun cum zambeai langa mine buzelor mele de-atunci, dulci si veline, si cum stiai ca vom fi impreuna mereu, vesnic (sau pana la moarte). Si am sa spun ca aveai cate-un profil, care-si pierdeaCItește mai departe
CÂNTEC DE MINER TÂNĂR
Azi am plutit, iubito, pe ape mari albastre, Camasa de pe mine, iubito, poti s-o storci, Si m-am gandit pe ape la inimile noastre, Dar m-ai strigat – tu poti oricand sa ma intorci! – Si-am revenit din apele albastre, Si ca dovada – uite-un pumn de scoici. Azi am umblat, iubito, prin mari si-adanci paduri, Imi sfasiara haina potecile ascunse. Si m-am gandit prin codri la ochii nostri puri, Dar m-ai strigat – si-n mine chemarea ta patrunse; Si m-am intors din marile paduri, Si ca dovada – iata-unCItește mai departe
CASA PĂRINTEASCĂ
Ascultati-ma, surori, pe mine, Si voi, fratii mei, ce va sfaditi: E pacat, nu-i drept si nu e bine Sa vinzi casa care te-a-ncalzit. Bani ne-ar trebui la fiecare, Toti avem copii si vremea-i grea. Insa cum sa vinzi fereastra oare, Cea la care maica te-astepta?! Casa parinteasca nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfant. Din atatea lucruri dragi si sfinte Ochii mamei inca ne privesc. O vom da si vor schimba lacata Si vor pune si ferestre noi. Si trecand pe langa ea vreodata, Va priviCItește mai departe
CÂNTEC FEMEIESC
Asa e mama si-a fost si bunica, Asa suntem femei langa femei, Parem nimic si nu-nsemnam nimica, Doar niste ele ce slujesc pe ei. Cu-atatia pasi ce au facut prin casa Si pentru care plata nici nu cer, De-ar fi pornit pe-o cale glorioasa Ar fi ajuns si dincolo de cer. Ei neglijenti, iar ele foarte calme, Ei incurcand ce ele limpezesc, Ei numai talpi si ele numai palme, Acesta e destinul femeiesc. Ei fac ce fac si tot ce fac se vede, Ba strica mult si ele-ndreapta tot SiCItește mai departe
DESTEAPTĂ-TE ROMÂNE!
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian! Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine, Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne, Bătrâni,CItește mai departe