Reportaje
Originea și copilăria Fecioarei Maria – cea mai îndrăgită divinitate feminină, invocată de fete pentru grăbirea căsătoriei, de femei pentru ușurarea nașterii
Sfanta Scriptura nu ne relateaza acest eveniment. Insa, scrierile apocrife ofera foarte multe amanunte despre originea si copilaria Fecioarei Maria. Cea mai importanta sursa in acest sens, o reprezinta Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-crestina din sec. al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris in jurul anului 140. Desi nu este considerata o scriere canonica, informatiile oferite pot fi considerate veridice, cu rezervele de rigoare. Parintii Fecioarei Maria – Ioachim si Ana Tatal Fecioarei Maria se numea Ioachim si era din semintia lui Iuda. Sotia luiCItește mai departe
Istorie îngropată de nepăsare
Trecutul poporului român, la fel ca şi multe alte domenii, este îngropat în nepăsare. Pe nimeni nu mai interesează ce au făcut strămoşii, cum au trăit şi ce au ajuns urmaşii lor. Urme ale trecutului zac sub pământ în întreaga Vale a Jiului. În zona Popi, aparţinând de satul Jieţ, doar câteva ruine mai amintesc de faptul că în urmă cu două milenii dacii aveau aici un puternic sistem de fortificaţii. După cucerirea romană, ocupanţii au reconstruit fortificaţiile pe care le-au distrus în lupte, dar nici dinCItește mai departe
Misteriosul oraș subteran din România: „E o poartă către lumea de dincolo de moarte”
La numai câţiva kilometri de Mangalia, există o peşteră misterioasă în care cei mai mulţi care au păşit acolo, nu s-au mai întors. Ascunsă în pântecele unui deal, o lume străveche şi plină de mister încă nu se arată la faţă pentru a fi înţeleasă: Peştera de la Limanu. Locul de sub dealul de la marginea comunei Limanu nu a putut fi niciodată explorat în întregime, din cauza labirintului întortocheat de peşteri, în care mulţi dintre cei care s-au aventurat mai mult decât trebuia s-au pierdut şi nu au maiCItește mai departe
Adormirea Maicii Domnului. Ce trebuie neapărat să faci, de Sântămaria Mare
Adormirea Maicii Domnului sau Sântămaria Mare, una dintre marile sărbători ale bisericii creştine, prăznuită în 15 august, marchează trecerea de la vară la toamnă şi totodată Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor. Adormirea Maicii Domnului. Un semn de la îngeri Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este prăznuită de ortodocşi şi catolici în fiecare an, pe data de 15 august. Ea este cunoscută în Apus sub numele de Înălţarea cu trupul la cer a Maicii Domnului. Este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit. NuCItește mai departe
De mâine, omenirea trăieşte „pe credit”!
Populaţia globului a consumat până la 13 august 2015 resursele pe care planeta le poate produce fără a compromite procesul de dezvoltare durabilă, susţine organizaţia neguvernamentală Global Footprint Network, atrăgând atenţia că, de joi, omenirea începe să trăiască ‘pe credit’, scrie ‘La Libre Belgique’.. ‘Ziua depăşirii’ (‘Earth Overshoot Day’) este un concept elaborat de think tank-ul britanic ‘New Economics Foundation’, calculat anual de organizaţia internaţională Global Footprint Network. Această dată apare tot mai devreme în calendar: în 1993, a fost la 21 octombrie, în 2000 era la începutulCItește mai departe
SFÂRȘITUL LUMII vine în luna septembrie
Luna septembrie 2015 dă fiori omenirii! Cât de afectaţi vom fi? Un meteorit sau o cometă se va prăbuși în oceanul Atlantic și va provoca un tsunami uriaș. Site-urile susțin că este vorba despre cometa Philae, pe care sonda Rosetta a ajuns în 12 noiembrie 2014. Cometa are peste 4 kilometri diametru. Postul de televiziune BBC a prezentat un documentar în cinci episoade, cu mai multe scenarii privind sfârșitul lumii, scrie efemeride.ro. Aceste scenarii se refereau la coliziunea dintre un meteorit și Pământ, erupția vulcanului Yellowstone, o pandemie, unCItește mai departe
Acesta este omul care ar putea distruge Monsanto – Descoperirea sa poate schimba lumea!
Daca ceva ar merita cu adevarat sa fie citit si distribuit acesta sa fie. Continutul acestui articol are potentialul de a schimba radical lumea intr-o varietate de moduri pozitive. Si, dupa cum celor de la Monsanto le-ar placea ca acest articol sa nu ajunga viral, tot ceea ce va cerem este sa distribuiti acest articol astfel incat sa poata ajunge la cat mai multi oameni posibil. In anul 2006, unui om pe nume Paul Stamets i-a fost acordat un brevet. Desi Paul este cel maiCItește mai departe
Vizitatorii Retezatului- întâmpinaţi cu un miracol
Încă de cum pui piciorul în Parcul Naţional Retezat, la poarta de intrare de la Cârnic, eşti întâmpinat de un prim miracol al muntelui. Cascada Loloaia, ascunsă bine printre „cotloanele” muntelui îţi arată doar o părticică din aventura care te aşteaptă în cel mai sălbatic munte al României. Zeci de mii de turişti care aleg să ajungă în Retezat prin Nucşoara-Cârnic cu popas la Cabana Pietrele vizitează o cascadă care şi-a croit loc prin stâncă şi impresionează prin frumuseţe. Chiar dacă nu este impresionat de înaltă, CascadaCItește mai departe
Valea noastră aur poartă, noi milogi din poartă-n poartă…
Valea Jiului, un loc atât de frumos, atât de bogat, cu oameni harnici, cu atâtea bogății sădite de Dumnezeu în munții care ne înconjoară, și totuși…atât de săracă. Știu, și voi ca și mine v-ați simțit umiliți, priviți de sus, evitați, doar suntem din Valea Jiului, de aici de unde au plecat minerii, nu ? Nimeni nu și-a deschis ochii să privească acest loc dintr-o altă perspectivă. Nici măcar noi, cei care trăim aici…Suntem resemnați, deznădăjduiți, îmbătrâniți înainte de vreme…Soluții ? Sunt…Oare câtCItește mai departe
EXPLOZIV! Miron Cozma face DECLARAŢII ŞOCANTE: „Mi-e DOR de o MINERIADĂ…Sunt în stare SĂ MOR pentru…”
La 25 de ani de la teribilele mineriade din iarna, primăvara şi vara lui 1990, Miron Cozma iese cu o declaraţie-bombă: ”Mi-e dor de o mineriadă!”. Fostul lider al ortacilor simte, din nou, că poporul freamătă şi că răbdarea românilor tinde să ajungă la cote inflamabile. În exclusivitate pentru ”ring”, revoluţionarul din Valea Jiului spune cum vrea să scoată în stradă… Armata Poporului. A participat la 10 mineriade. Pentru trei dintre ele, a făcut şi 11 ani de puşcărie. I s-a spus „Che Guevara al României”.CItește mai departe
S-a nascut cel mai NEGRU copil din lume. Vezi prima imagine cu bebelusul. “E negru ca pacura”
Cel mai negru copil din lume s-a nascut in Africa de Sud. Expertii spun ca bebelusul detine recordul pentru cea mai inchisa piele din lume. “E negru ca pacura” au spus in spirit de gluma apropiatii. Bebelusul a intrat in Cartea Recordurilor pentru ca s-a nascut cu cea mai inchisa piele din lumea. Cu siguranta noaptea nu il putem vedea cu ochiul liber. Sa fie pentru el un cosmar sau un atu? E atat de negru incat parul este la fel de negru ca si pielea. NuCItește mai departe
DESCOPERIRE ARHELOGICA FABULOASĂ ÎN HUNEDOARA !VIDEO
Arheologii români au făcut o descoperire de senzaţie în judeţul Hunedoara! Aici a fost descoperit un oraş imens, cel mai vechi din Transilvania, şi chiar mai vechi decât piramidele egiptene! De cele mai multe ori, arheologii români au ocazia de a descoperi istoria României, ascunsă sub straturi de pământ, doar când autorităţile vor să mai construiască una-alta. E şi cazul celui mai vechi oraş din Transilvania, ridicat pe la anul 4.200 î.Hr, înainte să apară piramidele din Egipt (2.630 – 2.611 î.Hr.). Aşezarea a fost descoperită în timpCItește mai departe
Miron Cozma şi-a făcut televiziune – Vătafu TV
Miron Cozma (60 de ani) şi-a făcut televiziune la ţară, printre curci, raţe şi găini. Vătafu tv emite online, dintr-o vilă în construcţie, aflată la marginea Capitalei, în Popeşti Leordeni. “Luceafărul Huilei” este în căutare de fete frumoase şi băieţi deştepţi şi spune că în trei luni va intra pe cablu. După despărţirea de Marinela Niţu, fostul lider al minerilor mărturiseşte că se simte liber şi plin de energie. “Am planuri mari, nu mă mai interesează femeile, roiesc în jurul meu zi de zi ca nişte albinuţe. Nu mai vreauCItește mai departe
Evlavioşi la mormântul lui Arsenie Boca, nesimţiţi în preajma mănăstirii: tone de gunoaie sufocă împrejurimile aşezării
Haosul s-a instaurat în împrejurimile Mănăstirii Prislop, unde se află locul de veci al părintelui Arsenie Boca. Zecile de mii de pelerini care ajung săptămânal la mănăstire lasă în urmă, în apropierea acesteia, o mizerie de nedescris. Pădurile şi dealurile care înconjoară aşezarea sunt sufocate de gunoaie, iar zecile de tarabe, cele mai multe fără autorizaţii, completează peisajul dezolant. In ultimii ani, împrejurimile Mănăstirii Prislop din Ţara Haţegului şi-au schimbat înfăţişarea. Zona de la ieşirea din satul Silvaşul de Sus şi până la poarta mănăstirii, a devenit unaCItește mai departe
Ce nu stiai despre Tara Hategului, Prislop, Geoparcul natural Hateg. Pe urmele legendelor, vulcanilor si dinozaurilor pitici
Tara noastra are bogatii incredibil de frumoase iar copiii nostri merita sa isi cunoasca cat mai bine locurile natale. Daca Valea Prahovei sau litoralul sunt destinatii deja comune pentru familii, nu mereu ne aventuram in zone mai indepartate sau mai putin cunoscute unde insa putem fi rasplatiti cu multe satisfactii. O asemenea experienta demna de trait este Tara Hategului. Aceste plaiuri cu totul speciale atat ca peisaj cat si ca nivel energetic sunt cele de unde a pornit istoria poporului roman; o vizitaCItește mai departe
Miracole ale naturii în Valea Jiului
Valea Jiului are adevărate comori care ar putea atrage mii de turişti în fiecare an. În ciuda bogăţiei oferită de natură, cei care ar trebui să profite de pe urma acestor daruri nu îşi dau seama de potenţialul uriaş. Dezvoltarea turistică a zonei Văii Jiului a fost cuvântul de ordine , dar realitatea arată că nu s-a mişcat nimic concret în dezvoltarea acestei activităţi. Nici măcar pentru Parâng, autorităţile locale din Petroşani n-au primit susţinere şi ca să meargă cu proiectul înainte auCItește mai departe
Cimitirul Vesel din Sapanta
Sapanta este doar un sat din comuna Sapanta, judetul Maramures, dar este renumit pentru Cimitirul Vesel. Acest cimitir este unic in lume datorita crucilor vesel colorate si pictate. In partea de jos, acestea au fiecare cate un epitaf care prezinta in versuri comice viata celui decedat. Acesta este reprezentat intr-un desen naiv, adesea in costum popular. Cand am intrat in acest cimitir, am avut senzatia ca ma aflu intr-o pelicula de film si ca din secunda in secunda o sa aud cuvantul Motor, dar mi-am dat seama ca nuCItește mai departe
Orice poveste tristă poate avea un happy-end
Anca și Gabriel din Petroșani sunt părinții a trei copii cu vârste între un an și jumătate şi şase ani şi jumătate. Gabriel are 28 de ani iar Anca 27 şi provin, la rândul lor, din familii foarte sărace. Pe Anca părinţii au dat-o unei alte familii pentru că nu aveau cu ce o hrăni. Acum locuiesc într-o clădire casată, un mic bloc cu un etaj, situat lângă Gara din Petroşani. Sunt săraci lipiţi, fără apă, fără curent electric, doar cu câteva lucruri absolut necesare. Gabriel a muncit la unaCItește mai departe
Istoria Văii ajunge sub târnăcopul hoţilor
Clădiri istorice, multe dintre ele monumente, se degradează pe zi ce trece şi astfel zeci imobile ridicate între anii 1800 şi 1900 au ajuns doar ruine. Inclusiv vechiul oraş va fi scos de pe lista monumentelor, pe motiv că nu are o importanţă istorică reală. Prima aşezare organizată din Petroşani a fost colonia muncitorească. Aici erau amenajate linii ferate pe care, cu vagonetele, raţia de cărbuni ajungea la ortacii de la Societatea Minieră. Casele au fost închiriate familiilor sărace, astfel că nici autorităţile, nici chiriaşii n-au mai investit în întreţinereaCItește mai departe
FURNALUL DE LA GOVÂJDIA, UN PROIECT UITAT DE GUVERNANȚI
Furnalul de la Govâjdia, monument arhitectural, vâzut de mulți acum ca o simplă ruină trebuia să fie reabilitat încă din anul 2004, doar că acest lucru nu s-a mai întâmplat. Deși există o hotărâre de guvern aprobată încă de pe vremea ministrului Elena Udrea, așa cum aceasta a fost schimbată din funcție, așa a fost uitat într-un dosar și proiectul de reabilitare. ”O reabilitare , o realizare din 2004 promisă, dar de când sunt primar sunt tot în opoziție, doar foarte puține realizări au fost. Este o Hotărâre de GuvernCItește mai departe
Istoria scrijelită pe Defileul Jiului
Pe Defileul Jiului istoria comunistă este încă vie. Stâncile răsună încă de « hei, rup-ul » muncitorilor care au străpuns muntele ca să construiască linia ferată Bumbeşti – Livezeni. Pe parcursul anilor, inscripţiile s-au înmulţit şi, de la lozincile din perioada în care Partidul Comunist era unica formaţiune politică, s-a ajuns până la pluripartitismul de după Revoluţie, trecând şi prin lupta pentru preşedinţie. Partidul Muncitoresc Român, viitorul PCR, dăinuie încă în conştiinţa minerilor. Mii de tineri au strigat „hei, rup” şi „răsună valea”, odată cu construcţia căii ferate Bumbeşti – Livezeni şiCItește mai departe
Castelul Pogany din Retezat îi lasă reci pe cei de la Ministerul Culturii
Un castel din Retezat, inclus în grupa A a Patrimoniului Naţional, este neinteresant pentru Ministerul Culturii (MC), care şi-a declinat interesul de a exercita dreptul de preemţiune al statului, asta deşi este unul dintre puţinele edificii baroce din Transilvania aflate încă în bună stare de conservare şi funcţionare. Castelul Pogany din Retezat, o bijuterie arhitecturală a vremurilor, ar putea fi pus în vânzare, prin licitaţie, concurs de oferte sau prin tranzacţie privată de către reprezentanţii Artmark Historical Estate. Asta după ce Ministerul Culturii a refuzat dreptul deCItește mai departe
Oraşul ascuns ale DACILOR de sub Sarmizegetusa Regia
Zonele unde dacii au locuit sunt pline de legende, care se perpetuează din generaţie în generaţie. Fie că vorbim despre oraşe secrete sau comori ascunse în munţi şi peşteri şi păzite straşnic de câte un blestem, toate acestea înfierbântă imaginaţia celor pasionaţi de istorie sau, mai ales, a dacologilor Cetatea dacică de la Sarmizegetusa Regia ar sta pe un oraş secret, de mărimea Bucureştiului, încă nescos la lumină. Sunt informaţii mai vechi, care au circulat mai ales pe blogurile pasionaţilor de arheologie şi care au fost aduse la luminăCItește mai departe
Golgota de la Lupeni. Anul XVI.
Deja de 16 ani încoace, sute de oameni din Lupeni, din Valea Jiului sau turişti veniţi din alte regiuni ale ţării însoţesc, în Vinerea Mare, procesiunea “Drumului Crucii” de la Lupeni la Straja. Aceasta este una din cele mai lungi procesiuni religioase din lumea al cărei scop este acela de a rememora patimile lui Isus, pe drumul său către Golgota. La Lupeni, procesiunea Drumului Crucii a fost iniţiată în urmă cu 16 ani de către Emil Părău, omul de numele căruia se leagă, de altfel, întreaga existenţă şiCItește mai departe
Parcul Naţional Defileul Jiului
Parcul Naţional Defileul Jiului este zona în care frumuseţile naturii şi multe lucruri unice îi atrag pe turişti. Astăzi, tronsonul Bumbeşti- Livezeni este sectorul de cale ferată cu cele mai multe tuneluri aflate într-un defileu din ţara noastră. Parcul Naţional Defileul Jiului a fost înfiinţat în anul 2005, fiind una din cele mai tinere arii protejate de pe teritoriul ţării noastre. Parcul este situat de-a lungul defileului format de râul Jiu între masivele Parâng si Vâlcan, în nordul judeţului Gorj. Se află la o distanţă de 28 de kilometri deCItește mai departe
Cartoful, porumbul şi ceapa rodesc mai bine printre ruinele de la Sarmi
Printre ruinele de la Sarmizegetusa se face şi în acest an agricultură. Chiar dacă semnalul de alarmă a fost tras de câţiva ani, proprietarii terenurilor agricole încă n-au fost despăgubiţi şi mutaţi în altă parte. Astfel, între temple se cultivă porumb, cartofi ori grâu, iar turiştii pot admira atât situl arheologic cât şi animalele care pasc în apropiere. Situată la 17 kilometri de Haţeg, fosta capitală a Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa a ajuns, în parte, teren agricol. Deşi perimetrul este bine delimitat şi transformat în muzeu în aerCItește mai departe
Picturile nemaivăzute ale Bisericii din Gurasada: cum erau înfăţişaţi păcătoşii la Judecata de Apoi
Biserica Arhanghelul Mihail, din Gurasada, se numără printre cele mai vechi biserici de piatră ridicate în România. Lăcaşul ortodox de pe Valea Mureşului nu uimeşte doar prin istoria de şapte secole, dar şi datorită picturilor care îl împodobesc, realizate în cea mai mare parte de meşterul Ioan de la Deva, în secolul XVIII. Pe lângă ilustraţiile expresive realizate de artist, ceea ce atrage atenţia celor care vizitează monumentul sunt o serie de picturi misterioase din tinda bisericii. Aici au fost ilustrate scene ale Judecăţii de Apoi, în care aparCItește mai departe
Mina Petrila. O istorie scrisă cu sânge şi praf de cărbune.
Începută în urmă cu mai bine de 150 de ani, istoria Minei Petrila îşi are începuturile în anul 1859, mai exact la data de 1 ianuarie 1859, când se înregistrează primul perimetru minier din Valea Jiului, la Petrila. Bazele acestei industri au fost puse de Victor Maderspach şi fraţii Karol şi Rafael Hoffman, cei care au făcut primele explorări geologice asupra existenţei cărbunelui în zonă, precum şi studii cu privire la calitatea zăcământului. Rezultatul muncii lor a fost înregistrat la Căpitănia minieră de la Zlatna, având ca scop obţinereaCItește mai departe
Profeţiile părintelui de la Prislop. Cum a prevestit Arsenie Boca moartea Ceauşeştilor
Părintele Arsenie Boca e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti, iar în ultimii ani, mărmântul său de la mănăstirea Prislop, a devenit locul unor pelerinaje impresionante. Unii dintre cei care l-au cunoscut pe preot susţin că acesta ar fi avut darul de a vedea în viitor. Deşi este aproape imposibil de stabilit cât adevăr prezintă relatările despre prevestirile atribuite lui Arsenie Boca, totuşi în ultimii ani mai mulţi autori de cărţi biografice şi religioase le-au publicat drept mărturii ale personalităţii lui. Iată câteva dintre acestea: Apropiaţii părintelui ArsenieCItește mai departe
Destine împletite. Un preot din Petroşani l-a condus pe ultimul drum pe Arsenie Boca – „Sfântul Ardealului”!
Destinul unui preot din Petroşani s-a împletit cu cel al Părintelui Arsenie Boca, al cărui mormânt este loc de pelerinaj. Octavian Pătraşcu este unul dintre cei mai vechi şi mai respectabili oameni ai Bisericii din Valea Jiului şi a participat cu trupul, cu inima, cu sufletul la înmormântarea celui care avea să devină „Sfântul neîncoronat al Ardealului” Părintele Octavian Pătraşcu, unul dintre cei mai vechi preoţi din Valea Jiului, l-a cunoscut personal pe Arsenie Boca încă de când avea doar în gând să îmbrăţişeze haina preoţească şi care a participatCItește mai departe
Suferinţele preotului Opre Crăciun, martirul hunedorean al închisorilor comuniste
Timp de opt ani, viaţa preotului hunedorean Opre Crăciun a fost o continuă suferinţă. Omul care a slujit până la moartea sa din 2012 în biserica din Cinciş a îndurat în anii 1947 – 1955 atrocităţile săvârşite de torţionari ai regimului comunist în închisorile Oradiei, Timişoarei, Gherlei, Aiudului şi în coloniile de pe Canalul Dunăre – Marea Neagră. Iar cele mai grele încercări le-a trăit în închisoarea temutului torţionar Ţurcanu, din Piteşti. În 1947, la un an după venirea la putere a comuniştilor, preotul Opre Crăciun, pe atunci student laCItește mai departe
Patru tineri au fost arestaţi în dosarul atacului mafiot din Şoimuş
Tribunalul Hunedoara a dispus arestarea preventivă a patru hunedoreni, anchetaţi pentru comiterea unui atac mafiot, asupra casei unui tânăr din Şoimuş. Incidentul a avut loc în urmă cu o lună, iar în urma anchetei procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, patru tineri au fost reţinuţi. „Instanţa admite propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi, în consecinţă, dispune arestarea preventivă a inculpaţilor: Niţă Alexandru Ionuţ, Melincianu Marius Samuel, Ciuciu Nicolaie Cosmin, Brezuică Mihai Mircea, pentru o perioadă de 30 de zile. Respinge cererea formulată de inculpaţi,CItește mai departe
Civitas a întrebat 600 de oameni ce vor de la autorităţile locale din Deva
Grupul de iniţiativă „Civitas” din Deva a publicat rezultatele unui sondaj realizat în ultimele săptămâni în municipiu, pe tema priorităţilor pe care ar trebui să şi le asume autorităţile locale. Cei mai mulţi dintre devenii intervievaţi au declarat că vor locuri de muncă şi un oraş mai curat. Aproape 600 de deveni au răspuns întrebărilor formulate de Civitas, pe tema priorităţilor pe care administraţia locală va trebui să le rezolve. Potrivit realizatorilor sondajului, cei mai mulţi dintre devenii intervievaţi cred că atragerea investitorilor care să aducă locuri de muncă arCItește mai departe
Petroşaniul la începutul secolului XX: „locul unde o mare bogăţie a ieşit la iveală, chemând la sine pe doritorii de câştig repede”
Istoricul Nicolae Iorga, una dintre cele mai importante personalităţi din istoria poporului român, a călătorit în Valea Jiului la începutul anilor 1900 şi a descris Petroşaniul, asemînându-l cu o aşezare cosmopolită, în care s-au stabilit străini din toată Europa, care sperau să se îmbogăţească în ţinutul cărbunelui. Nicolae Iorga a descris Petroşaniul în cartea „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, publicată în 1906, de Editura Minerva, iar relatările sale au rămas în istorie. În Petroşani, istoricul a ajuns cu trenul, la finalul unei călătorii de patru ore, pornită din Haţeg. CuCItește mai departe
Povestea celui mai celebru han al Devei, locul fermecător în care au înoptat Avram Iancu şi domnitorul Cuza
Hanul mare al Devei a avut o istorie de peste două secole, iar într-una dintre încăperile sale a fost găzduit însuşi Alexandru Ioan Cuza, în ultima noapte pe care domnitorul şi-a petrecut-o în ţară, înainte de a fi exilat pentru totdeauna. Clădirea celui mai mare han al Devei se află în centrul istoric al municipiului şi este folosită ca sediu al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Hunedoara. În trecut, locul numit „Hanul mare al Devei” şi mai apoi „Crucea Albă”, era celebru pentru atmosfera boemă şi forfota din jurulCItește mai departe
Povestea fascinantă a Bisericii Strei, ridicată pe ruinele unei aşezări romane
Biserica din satul Strei datează din secolul al treisprezecelea şi este unul dintre cele mai vechi lăcaşe de cult creştine din România. Biserica Strei, veche din secolul XIII potrivit istoricilor, a fost construită din piatră pe ruinele unei aşezări romane, o „vila rustica”, iar din anii 1940, în lăcaşul cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” nu s-au ţinut slujbe decât ocazional. Atunci, spun localnicii, legionarii au construit o altă biserică în sat, iar monumentul vechi a fost abandonat. În cele şapte secole de existenţă ale bisericii din Strei, o mulţime deCItește mai departe
Istoria memorabilă a Văii Jiului: ziua în care minerii l-au sfidat pe Ceauşescu
Ziua de 3 august 1977 a intrat în istorie ca data în care Nicolae Ceauşescu, cu întreaga putere politică şi opresivă pe care o reprezenta, a fost nevoit să cedeze în faţa revendicărilor minerilor din Valea Jiului, ale căror acţiuni de protest de atunci au reprezentat cea mai revoltă muncitorească în regimul comunist. În 1977, peste 100.000 de oameni lucrau în exploatările de cărbune din Valea Jiului. Oraşele din zonă s-au dezvoltat cu repeziciune în acei ani, iar populaţia lor, angrenată în activităţile de minerit, devenise o forţă în stareCItește mai departe
Gara Hunedoarei, bijuteria arhitecturală a anilor 1950 lăsată pustie
Şase decenii au trecut de la inaugurarea gării din Hunedoara, considerată la acea vreme unul dintre cele mai frumoase monumente ale oraşului. Gara este acum aproape pustie, iar cele mai multe dintre încăperile ei au fost puse sub lacăt şi lăsate în paragină. Gara Hunedoarei a fost construită în anii 1950, iar arhitectura monumentului are influenţe sovietice. „Steaua lui Stalin” aşa cum era numit simbolul URSS, veghează de pe turnul staţiei CFR, deşi puţini hunedoreni îi mai dau atenţie. Simbolul sovietic a ruginit, iar ceasul montat pe acelaşi turn aCItește mai departe
Ţinutul vitregit al Pădurenilor: şoselele care leagă satele din jurul Hunedoarei sunt distruse de gropi
Drumurile care fac legătura între Hunedoara şi satele din Ţinutul Pădurenilor au ajuns întro stare dezastruoasă şi au nevoie urgentă de reparaţii. Şosele ca Hunedoara – Teliuc – Topliţa, Hunedoara – Teliuc – Ghelari, Hunedoara – Teliuc – Govăjdia – Lelese ori (parţial) Hunedoara – Zlaşti – Boş – Cerbăl sunt aproape nepracticabile din cauza gropilor. Lor li se adaugă reţeaua de drumuri de pământ şi forestiere, ridicate la rang de drumuri judeţene, care leagă satele de munte. Dincolo de Ghelari, drumurile de pământ care duc spre Bunila, Vadu Dobrii,CItește mai departe
Legendele cetăţii Devei, fortăreaţa care nu a putut fi cucerită
Veche de aproape şapte secole, cetatea Devei a uimit de-alungul vremii istorici şi cronicari celebrii. A fost considerată una dintre fortăreţele de necucerit, fiind un obiectiv strategic pentru apărarea Transilvaniei. În secolul XVII, istoricul Evilya Celebi, unul dintre celebrii cronicari din istoria Imperiului Otoman, descria cetatea Devei ca pe un fort fără puncte de slăbiciune. „O solidă fortăreaţă dificilă şi tare pe o stâncă abruptă, care îşi înalţă capul până la creştetul cerului, pe marginea fluviului Mureş, căreia din nicio parte neputându-i-se pregăti minarea, nu este cu putinţă de aCItește mai departe
Sarmizegetusa Regia şi-a deschis porţile pentru turişti
Sezonul turistic la Sarmizegetusa Regia a fost redeschis. În weekend, circa 300 de vizitatori au ajuns în vechea cetate din Munţii Orăştiei, aflată în patrimoniul UNESCO. Numărul turiştilor care au ajuns în ultimele zile în Sarmizegetusa Regia este ridicat, în condiţiile în care ultimii 18 kilometri ai drumului judeţean spre cetate sunt greu accesibili cu maşinile mici. „Drumul se prezintă într-o stare proastă din cauza vremii din ultima perioadă, în care a nins, dar şi a maşinilor grele care l-au traversat. Pe o porţiune a lui au rămas şanţurile săpateCItește mai departe
Gura Apelor, lacul care a salvat Hunedoara de le cea mai mare catastrofă provocată de inundaţii
Barajul Gura Apelor a fost construit în anii 1970 – 1980, în Retezat, iar potrivit hidrologilor, dacă lacul artificial nu ar fi fost existat, în 1999, Hunedoara ar fi asistat la unul dintre cele mai mari dezastre din istoria ei. Cel mai important episod din istoria lacului din Retezat, inaugurat în 16 aprilie 1986 ca parte a amenajării hidroenergetice din Retezat şi Ţara Haţegului, s-a petrecut în vara anului 1999. Atunci a avut loc cea mai mare tragedie provocată de viituri în zona Retezatului, soldată cu 14 morţi. În 12CItește mai departe
Povestea fascinantă a furnalului de la Govăjdia, locul unde s-au turnat piese pentru Turnul Eiffel
Furnalul de la Govăjdia a fost ridicat în urmă cu două secole la confluenţa pâraielor Runc şi Nădrab, în Ţinutul Pădurenilor. Se spune că în acest furnal, în prezent părăsit şi uitat de autorităţi, au fost produse piese din Turnul Eiffel din Paris. Furnalul din munţi, aflat la 20 de kilometri de Hunedoara, a contribuit la dezvoltarea economică a zonei, iar în prezent este considerat unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură industrială din Transilvania. În vremea în care furnalul funcţiona, Govăjdia şi Hunedoara aveau să fie legate deCItește mai departe
Valea Jiului, cronica unui jaf de 25 de ani
Valea Jiului a intrat în faliment odată cu mineritul. Sute de milioane de lei din bugetul de stat se scurg anual spre o industrie care supravieţuieşte cu greu. După ce a închis mine, a concediat angajaţi şi a finanţat programe de reconversie profesională a zeci de mii de oameni, Guvernul eşuează, an de an, în a găsi o strategie de salvare a mineritului. Valea Jiului, o zonă minieră cu tradiţie de peste 300 de ani este ţinută, astăzi, în viaţă de perfuzii cu bani de la Guvern. Nicolae Dicu: EraCItește mai departe
Baloo, fratele urs de la Straja
De 15 ani încoace, turiştii care vin în staţiunea Straja din Lupeni au parte de o întâlnire de excepţie cu “fratele urs”, Baloo, probabil cel mai iubit locatar al staţiunii. Povestea ursului Baloo începe tot atunci, pe vremea când un pui de urs a fost găsit de vânători, rătăcind singur prin pădurile Parângului, în zona Polatişte. Ursuleţul a fost adus în oraş şi a stat în gazdă la mai multe familii, care l-au îngrijit şi l-au îndrăgit. Cum acesta creştea însă ca în poveştile cu Făt Frumos, într-o zi câtCItește mai departe
Straja, mai mult decât o simplă staţiune turistică
Staţiunea turistică Straja Lupeni a devenit deja, de câţiva ani buni, una dintre cele mai atractive destinaţii de vacanţă, pentru mii de români şi, fapt absolut îmbucurător, pentru tot mai mulţi turişti străini. Puţini sunt însă aceia care ştiu că, până să ajungă aici, Straja a trecut prin numeroase transformări, prin investiţii enorme şi a avut nevoie de construirea unei imagini care să-i contureze statutul de destinaţie turistică atractivă. Dacă în circa 15 ani de zile, de când este cunoscută drept destinaţie de vacanţă, numărul turiştilor care vin în StrajaCItește mai departe
Iarna pe uliţă la Câmpu lui Neag
Fiţi sinceri şi recunoaşteţi, de câte ori – privind de pe ferestrele cu termopan, pe care nici măcar promoroaca nu se mai lipeşte ! – nu vă e dor de iernile copilăriei ? Acele ierni în care, înfofoliţi cu căciulă, mănuşi şi fular de lână, cucâteva rânduri de haine pe dedesubt, trăgeam de săniuţele noastre din fier forjat şi lemn de brad, pe uliţele copilăriei, prin nămeţii dintre blocuri sau pe câte o coastă invadată de copii gălăgioşi şi zburdalnici, ca în poeziile lui Coşbuc. Pentru mulţi, astăzi, acele vremuriCItește mai departe