De n-ar fi-n văzduh cocorii Că să semene cuvântul Cine-ar mai cânta cu norii ? Cine-ar mai roti pământul? De n-ar fi râuri răzlețe Fruntea ta să ți-o sărute Cine oare, să ne-nvete Măreția unui munte. De n-ar fi STEAUA Polară Să ne-arate-n prag IUBIREA Cine-ar fi deasă și rară ? Printre flori stropind privirea. De n-ar fi fost Sfântul Soare Cu-a lui raze lucitoare Nu știam că-i sărbătoare Al tău nume când răsare. Tu ești cer unde cocorii Curg în râuri cu privirea Și-mi aduc pe frunte norii CaCItește mai departe