Vasile Alecsandri
Reportaje în versuri, proteste în rime, virtuți în licență poetică, adunate în noul volum de poezii al Mirelei Cocheci ”Sofisme surdomute”
În constelația poeziei românești contemporane, numele poetei Mirela Cocheci este, de pe acum, unul perfect vizibil, strălucitor, astral. Versurile sale, de un lirism profund, emoționant, sunt dublate de mesajul clar, coerent, evident al gândurilor acesteia despre lume și viață, despre eros și logos, despre cer și pământ, despre toate care sunt. Poeta Mirela Cocheci dovedește pe deplin odată cu acest volum de versuri, încă o dată, harul poetic cu care a fost înnobilată, creând cu aceeași ușurință versuri ce îmbracă forme clasice și contemporane, ce parcă amintesc de marii noștriCItește mai departe
Vasile Alecsandri – Dorul româncei
De-ar vrea bunul Dumnezeu Să-mi asculte dorul meu! De-aş avea un copilaş, Dragul mamei îngeraş! Cât e ziuă, cât e noapte, I-aş şopti cu blânde şoapte. Cât e noapte, cât e zi, Tot la sânu-mi l-aş păzi! L-aş păzi, l-aş dezmierda, Mii de sărutări i-aş da, Şi i-aş zice-ncetişor: Nani, nani, puişor! De-ar fi cerul cu priinţă, Să-mplinească-a mea dorinţă! De mi-ar da un băieţel, Dragul mamei voinicel! N-ar fi prunc mai fericit Şi pe lume mai iubit! Alt copil n-ar fi ca el, Mititel şi frumuşel! Obrăjelu-i ca deCItește mai departe